Scientific method refers to a body of techniques for investigating phenomena, acquiring new knowledge, or correcting and integrating previous knowledge. To be termed scientific, a method of inquiry must be based on gathering observable, empirical and measurable evidence subject to specific principles of reasoning. A scientific method consists of the collection of data through observation and experimentation, and the formulation and testing of hypotheses.

PropertyValue
dbpprop:abstract
  • Scientific method refers to a body of techniques for investigating phenomena, acquiring new knowledge, or correcting and integrating previous knowledge. To be termed scientific, a method of inquiry must be based on gathering observable, empirical and measurable evidence subject to specific principles of reasoning. A scientific method consists of the collection of data through observation and experimentation, and the formulation and testing of hypotheses. One of the first to clearly outline the specifics of a scientific method was John Stuart Mill. Although procedures vary from one field of inquiry to another, identifiable features distinguish scientific inquiry from other methodologies of knowledge. Scientific researchers propose hypotheses as explanations of phenomena, and design experimental studies to test these hypotheses. These steps must be repeatable in order to dependably predict any future results. Theories that encompass wider domains of inquiry may bind many hypotheses together in a coherent structure. This in turn may help form new hypotheses or place groups of hypotheses into context. Among other facets shared by the various fields of inquiry is the conviction that the process be objective to reduce biased interpretations of the results. Another basic expectation is to document, archive and share all data and methodology so they are available for careful scrutiny by other scientists, thereby allowing other researchers the opportunity to verify results by attempting to reproduce them. This practice, called full disclosure, also allows statistical measures of the reliability of these data to be established.
  • Eine wissenschaftliche Arbeit ist ein systematisch gegliederter Text, in dem ein Wissenschaftler das Ergebnis seiner eigenständigen Forschung darstellt. Wissenschaftliche Arbeiten entstehen im Allgemeinen an Hochschulen oder anderen, auch privaten, Forschungseinrichtungen und werden von Studenten, Doktoranden oder anderen Forschern verfasst. Dies ist jedoch kein zwingendes Merkmal. Bei Fachkonferenzen wird in einem call for papers zum Verfassen wissenschaftlicher Arbeiten aufgefordert.
  • Per mètode científic s'entén el mecanisme que utilitzen els científics a l'hora de procedir amb la finalitat d'exposar i confirmar les seves teories. Les teories científiques, destinades a explicar els fenòmens que observem, s'han de recolzar en experiments, o observacions que certifiquin la seva validesa. Hi ha dos pilars bàsics del mètode científic: El primer d'ells és la reproductibilitat, és a dir, la capacitat de repetir un determinat experiment en qualsevol lloc i per qualsevol persona. De la mateixa manera donades unes determinades circumstàncies tothom pot observar, amb els mateixos instruments científics uns determinats fenòmens. L'observació es distingeix de l'experimentació en què mentre aquesta darrera es pot reproduir a voler, la primera es produeix sobre fenòmens espontanis. Aquest pilar es basa, essencialment, en la comunicació i publicitat dels resultats obtinguts. El segon pilar és la falsabilitat. És a dir, que tota proposició científica ha de ser susceptible de ser falsada. Això implica que es poden dissenyar experiments -o que es poden fer unes determinades observacions, per mitjà dels instruments científics adients, sempre que es donin unes condicions determinades- que en el cas de donar resultats distints als predits negarien la hipòtesi posada a prova. La falsabilitat no és altra cosa que el modus tolendo tolens del mètode hipotètic deductiu experimental.
  • Vědecká metoda je postup typický pro vědecký výzkum, jde o získávání znalostí o určitém objektu zájmu pomocí pozorování a dedukce. Vědecká metoda je založena na předpokladu, že kritériem pravdivosti teorie je souhlas předpovědí s výsledky experimentů. Tento přístup udržuje vědecké teorie v neustálém kontaktu s realitou a umožňuje jejich falzifikaci, neboť teorie, jejíž důsledky jsou v rozporu s experimentem, bude falzifikována (tedy vyvrácena). Důsledkem je omezení vědy na otázky a hypotézy, jež jsou alespoň v principu rozhodnutelné pozorováním.
  • El método científico presenta diversas definiciones debido a la complejidad de una exactitud en su conceptualización: "Conjunto de pasos fijados de antemano por una disciplina con el fin de alcanzar conocimientos válidos mediante instrumentos confiables", "secuencia estándar para formular y responder a una pregunta", "pauta que permite a los investigadores ir desde el punto A hasta el punto Z con la confianza de obtener un conocimiento válido". Así el método es un conjunto de pasos que trata de protegernos de la subjetividad en el conocimiento. El método científico está sustentado por dos pilares fundamentales. El primero de ellos es la reproducibilidad, es decir, la capacidad de repetir un determinado experimento en cualquier lugar y por cualquier persona. Este pilar se basa, esencialmente, en la comunicación y publicidad de los resultados obtenidos. El segundo pilar es la falsabilidad. Es decir, que toda proposición científica tiene que ser susceptible de ser falsada. Esto implica que se pueden diseñar experimentos que en el caso de dar resultados distintos a los predichos negarían la hipótesis puesta a prueba. La falsabilidad no es otra cosa que el modus tollendo tollens del método hipotético deductivo experimental. Según James B. Conant no existe un método científico. El científico usa métodos definitorios, métodos clasificatorios, métodos estadísticos, métodos hipotético-deductivos, procedimientos de medición, etcétera. Según esto, referirse a el método científico es referirse a este conjunto de tácticas empleadas para constituir el conocimiento, sujetas al devenir histórico, y que pueden ser otras en el futuro. Ello nos conduce tratar de sistematizar las distintas ramas dentro del campo del método científico.
  • Tieteellinen menetelmä on tieteen tekemisessä käytettävä menettelytapa. Tieteellinen menetelmä, jossa tietoa tavoitellaan epädogmaattisesti, arvostelevasti ja julkisesti koeteltavin havainnoin, on sen kannattajien mielestä tehokkain ja järkiperäisin käsitysten muodostamisen menetelmä. Esimerkiksi Charles S. Peirce korosti artikkelissaan ”Kuinka käsityksiä muodostetaan” (1877) itseäänkorjaavan tieteellisen menetelmän ylivertaisuutta ”itsepäisyyden”, ”arvovallan” ja ”apriorisen” käsitystenmuodostamismenetelmään nähden. Tieteellistä menetelmää tutkii tieteenfilosofiassa metodologia eli menetelmäoppi.
  • On appelle méthode scientifique l'ensemble des canons guidant ou devant guider le processus de production des connaissances scientifiques, que ce soit des observations, des expériences, des raisonnements, ou des calculs théoriques. Très souvent, elle engage l'idée implicite de son unicité, tant auprès du grand public que de certains chercheurs, qui de surcroît la confondent parfois avec la méthode hypothético-déductive. L'étude des pratiques des chercheurs révèle cependant une si grande diversité des démarches scientifiques que l'idée d'une unité de la méthode est rendue très problématique. Ce constat ne doit cependant pas être entendu comme une forme d'anarchisme épistémologique. Si la question de l'unité de la méthode est problématique (et ce problème sera abordé plus en détail ci-dessous), cela ne remet pas en question l'existence d'une pluralité de canons méthodologiques qui s'imposent aux chercheurs dans leurs pratiques scientifiques.
  • A tudományos módszer vagy tudományos metódus az a módszer, ami bizonyos elképzelések szerint megkülönböztető jegye a tudománynak, meghatározza a tudományos kutatás menetét. Az ezzel foglalkozó tudomány/filozófia a tudományos módszertan.
  • Il metodo scientifico è la modalità tipica con cui la scienza procede per raggiungere una conoscenza della realtà oggettiva, affidabile, verificabile e condivisibile. Esso consiste, da una parte, nella raccolta di evidenza empirica e misurabile attraverso l'osservazione e l'esperimento; dall'altra, nella formulazione di ipotesi e teorie da sottoporre nuovamente al vaglio dell'esperimento.
  • 科学的方法（かがくてきほうほう、英: scientific method）とは、物事を調査し、調査結果を整理し、新たな知見を導き出し、知見の正しさを立証するまでの手続きであり、かつそれがある一定の基準を満たしているもののことである。 「一定の基準とはそもそも何か」という問題は諸説があるが、大まかにいえば、その推論過程において「適切な証拠から、適切な推論過程によって演繹されたものとみなせること」が要求される。また、定量化が可能で、統計学の見地から見て有意であることも望まれることが多い。
  • De wetenschappelijke methode is een systematische manier om kennis te vergaren. Zij is gebaseerd op waarnemingen, metingen, voorspellingen en experimenten, welke worden gebruikt om theoretische vooronderstellingen te verifiëren en falsificeren. De wetenschappelijke methode werd het eerst toegepast in de bèta- of exacte wetenschappen zoals b.v. natuurkunde en scheikunde, omdat daar veel gemeten en geëxperimenteerd kan worden aan natuurverschijnselen. Bij de humaniora ofwel alfa-wetenschappen als filosofie, literatuurwetenschap, geschiedenis en cultuurwetenschappen is dit minder duidelijk. Daar wordt meer met redenatietechnieken gewerkt zoals die uit de logica om een innerlijk consistente theorie (zonder innerlijke tegenstrijdigheden) of axioma op te zetten. Gamma-wetenschappen als psychologie, sociologie en economie nemen in dit opzicht een tussenpositie in. De wiskunde neemt een bijzondere positie in: het is geen empirische wetenschap, maar moet het helemaal hebben van strenge bewijsvoering. Wat daar onder verstaan moet worden, wordt onderzocht in het zgn. grondslagenonderzoek.
  • Den vitenskapelige metode eller prosess blir betraktet som fundamental for den vitenskapelige utforskning og tilegnelse av ny kunnskap basert på fysiske bevis - såkalt empiri eller erfaring. Den vitenskapelige metoden innebærer mange teknikker for å undersøke fenomener, finne ny kunnskap eller å koordinere og integrere gammel kunnskap. Dette grunnlaget for moderne vitenskap ble lagt i opplysningstiden av de såkalte vitenskapsfilosofene. Det er to steg i den vitenskapelige metoden. Den første er å samle data gjennom observasjon eller eksperimenter, den andre er å formulere og teste hypotesene. Deretter gjør man flere observasjoner eller eksperiment dersom man trenger flere data. En viktig del av den vitenskapelig forskningen er å rapportere resultatene. En av de mest vanlige rapporteringsprosedyrene er å skrive artikler i vitenskapelige tidsskrifter. Disse artikler følger ofte logikken i ITMRD-strukturen.
  • Jako metodę naukową rozumie się: Całokształt sposobów badawczego docierania do prawdy i pojęciowego przedstawiania poznanej prawdy. Sposób uzyskiwania materiału naukowego, czyli nic innego jak metoda badań naukowych. W pierwszym znaczeniu metoda naukowa to ogół czynności i sposobów niezbędnych do rozwiązywania problemów naukowych, do tworzenia prac naukowych i do oceny wyników tych działań. W jej obrębie mieści się metoda badań naukowych, rozumiana jako sposób zdobywania materiałów naukowych, stanowiących podstawę do opracowania teoretycznego, do rozwiązania problemu naukowego, na w końcu – do napisania pracy naukowej. Metody badań stosowane do rozwiązania określonego problemu nazywane są metodami roboczymi. Dzięki stosowaniu metody naukowej rozwija się prawidłowo nauka i poszerza zakres naszej wiedzy. Metoda naukowa powinna być przystosowana do przedmiotu badań. Niektóre jednak zasady pracy badawczej są uniwersalne - dla wielu przedmiotów badań i dla wielu nauk.
  • Observação - Uma observação pode ser simples, isto é, feita a olho nu, ou pode exigir a utilização de instrumentos apropriados. Descrição - O experimento precisa ser replicável (capaz de ser reproduzido). Previsão - As hipóteses precisam ser válidas para observações feitas no passado, no presente e no futuro. Controle - Para maior segurança nas conclusões, toda experiência deve ser controlada. Experiência controlada é aquela que é realizada com técnicas que permitem descartar as variáveis passíveis de mascarar o resultado. Falseabilidade - toda hipótese tem que ser falseável ou refutável. Isso não quer dizer que o experimento seja falso; mas sim que ele pode ser verificado, contestado. Ou seja, se ele realmente for falso, deve ser possível prová-lo. Explicação das Causas - Na maioria das áreas da Ciência é necessário que haja causalidade. Nessas condições os seguintes requerimentos são vistos como importantes no entendimento científico: Identificação das Causas Correlação dos eventos - As causas precisam se correlacionar com as observações. Ordem dos eventos - As causas precisam preceder no tempo os efeitos observados. Na área da saúde a natureza da associação causal foi formulada por Hence e adaptada por Robert Koch em 1877 para demonstração da relação causal entre microrganismos e patologias consistindo basicamente no enunciado acima ou seja: força da associação (conectividade); seqüência temporal (assimetria); transitividade (evidência experimental); previsibilidade/ estabilidade. Uma maneira linearizada e pragmática de apresentar os quatro pontos acima está exposto a seguir passo-a-passo. Vale a pena notar que é apenas um exemplo, não sendo obrigatório a existência de todos esses passos. Na verdade, na maioria dos casos não se segue todos esses passos, ou mesmo parte deles. O método científico não é uma receita: ele requer inteligência, imaginação e criatividade. O importante é que os aspectos e elementos apresentados acima estejam presentes. * Definir o problema. Recolhimento de dados Proposta de uma hipótese Realização de uma experiência controlada, para testar a validade da hipótese Análise dos resultados Interpretar os dados e tirar conclusões, o que serve para a formulação de novas hipóteses. Publicação dos resultados em monografias, dissertações, teses, artigos ou livros aceitos por universidades e ou reconhecidos pela comunidade científica. Observe-se que nem todas as hipótese podem ser confirmadas ou refutadas por experimentos e que em muitas áreas do conhecimento o recolhimento de dados e a tentativas de interpretá-los já é uma grande tarefa como nas ciências humanas e jurídicas.
  • Metoda ştiinţifică sau procesul ştiinţific este fundamental pentru investigaţia ştiinţifică şi pentru dobândirea de către comunitatea ştiinţifică de noi cunoştinţe bazate pe dovezi fizice. Savanţii folosesc observaţia şi raţionamentul pentru a propune explicaţii provizorii pentru fenomene, numite ipoteze. Sub presupunerea materialismului metodologic, evenimentele observabile din natură (inclusiv operele artificiale ale omenirii) se explică doar prin cauze naturale, fără a presupune existenţa sau nonexistenţa supranaturalului. Prognozele derivate din aceste ipoteze sunt testate prin diferite experimente, care ar trebuie să fie reproductibile. Un aspect important al unei ipoteze este că trebuie să fie falsificabilă, cu alte cuvinte, trebuie să se poată verifica dacă este falsă. Dacă o propoziţie nu este falsificabilă, atunci nu este o ipoteză, ci o opinie sau afirmaţie care se află în afara domeniului de cercetare ştiinţifică. Este de asemenea important de ştiut că o ipoteză nu poate fi dovedită, mai degrabă, datele dintr-un experiment anume conceput pentru a testa o ipoteză pot ori să sprijine ori să respingă acea ipoteză. Odată ce o ipoteză este verificată experimental în mod repetat, este considerată a fi o teorie şi prognozele noi se bazează pe ea. Orice prognoză eronată, inconsistenţe interne sau lacune, sau fenomene neexplicate, iniţiază considerarea şi generarea de corecţii sau de ipoteze alternative, care ele însele sunt testate, ş.a.m.d. Orice ipoteză care este destul de validă pentru a face prognoze poate fi testată astfel. O ipoteză neverificată poate să se bucure de interes considerabil în rândul specialiştilor din cauza eleganţei sale sau a unei validităţi intuitive, sau a unei anticipări a verficării sale, deşi nu este acceptată în mod formal până când există dovezi experimentale convingătoare; vezi exemplul relativităţii generale. Dezvoltarea de noi tehnologii este legată de dezvoltarea cunoaşterii potrivit metodei ştiinţifice, şi poate servi atât ca un alt test al validităţii ideilor care stau la baza sa, cât şi ca o sursă de instrumente noi cu care să aibă loc progresul în cunoaştere, lărgind domeniul observabilului sau îmbunătţind calitatea observaţiilor. Mai mult, nevoia de a înţelege sau exploata un fenomen natural în cadrul procesului de dezvoltare a unei tehnologii poate constitui un impuls în a cerceta natura acelui fenomen. Vezi exemplul ţiţeiului. Un punct de vedere larg răspândit este de a considera metodele ştiinţfice ca fiind logica care stă la baza activităţii ştiinţifice, de exemplu Karl Popper. Totuşi, accentul pus pe această logică este criticat de cei care se concentrează asupra aspectelor sociologice (vezi sociologia ştiinţei şi sociologia cunoaşterii ştiinţifice. O metodă ştiinţifică este un set de reguli de bază, pe care un om de ştiinţă le foloseşte pentru a dezvolta o experienţă controlată pentru binele ştiinţei. În metoda ştiinţifică, ipoteza este drumul care trebuie să conducă la formularea teoriei. Teoriile ştiinţifice, destinate să explice într-un fel sau altul fenomenele pe care le observăm, trebuie să fie sprijinite de experimente care să le certifice validitatea. Pilonul central al metodei ştiinţifice este reproductibilitatea, şi anume capacitatea de repetare a unui anumit experiment. Metoda ştiinţifică costă în următoarele faze: Observarea unui fapt Formularea unei probleme Propunerea unei ipoteze Realizarea unui experiment controlat, pentru a testa validitatea ipotezei Pentru o siguranţă sporită în tragerea concluziei, întregul experiment trebuie să fie controlat. Experimentul controlat este acel experiment realizat prin tehnici care permit înlăturarea variabilelor care pot masca rezultatul. În acest tip de experimente, se foloseşte metoda dublu-orb, o metodă care foloseşte: Un grup de test Un grup de control Termenii de "model", "ipoteză", "teorie" şi "lege fizică" au în ştiinţă alte înţelesuri decât în limbajul uzual. Oamenii de ştiinţă folosesc termenul de "model" pentru a exprima descrierea a ceva, în mod specific ceva care poate fi folosit pentru a face predicţii care pot fi testate prin experiment sau observaţie. O ipoteză este o afirmaţie care ori nu a fost nici confirmată nici infirmată prin experiment. O lege fizică sau o "lege a naturii" este o generalizare ştiinţifică bazată pe observaţii empirice. Cuvântul teorie este înţeles greşit mai ales de către laici. În limbaj comun înseamnă idei care nu se bazează pe nici o dovadă solidă; în contrast cu aceasta, oamenii de ştiinţă de obicei folosesc acest cuvânt pentru a se referi la mănunchiuri de idei care fac prognoze specifice. A spune "mărul a căzut" este a afirma un fapt, în timp ce teoria newtoniană a gravitaţiei universale este un corp de idei care permit unui om de ştiinţă să explice cum a căzut mărul şi să facă prognoze privind alte obiecte căzătoare. Orice teorie foarte fructuoasă care a supravieţut timpului şi care are o cantitate copleşitoare de dovezi pe care se sprijină este considerată a fi "dovedită" în sens ştiinţific. Unele modele acceptate universal, precum teoria heliocentrică şi teoria atomică au supravieţuit testării empirice riguroase fără a fi contrazise, totuşi nu este exclus ca într-o zi să fie infirmate. Teorii mai noi, precum teoria stringurilor pot oferi idei promiţătoare, dar încă trebuie să treacă prin acelaşi proces pentru a fi acceptate. Oamenii de ştiinţă niciodată nu pretind a fi în posesia adevărului absolut. Spre deosebire de o dovadă matematică, o teorie ştiinţifică dovedită este întotdeauna susceptibilă de a fi falsificată dacă apar noi dovezi. Chiar şi cele mai de bază şi fundamentale teorii se pot dovedi a fi imperfecte dacă observaţiile noi sunt inconsistente cu cu ele. Mecanica newtoniană este un exemplu faimos de lege care nu a supravieţuit experimentelor care implică viteze apropiate de cea a luminii sau apropiere faţă de câmpuri gravitaţionale puternice. În afara acestor condiţii, Legea lui Newton rămâne un model excelent de de mişcare şi gravitaţie. Pentru că relativitatea generală oferă explicaţii pentru toate fenomenele descrise de mecanica newtoniană, este privită ca o teorie superioară. Ştiinţa este o metodă folosită cu scopul de a acumula cunoştinţe. Obiectivul metodei ştiinţifice este de a porin de la una sau mai multe ipoteze şi a dezvolta o teorie validă.
  • Нау́чный ме́тод — совокупность основных способов получения новых знаний и методов решения задач в рамках любой науки. Метод включает в себя способы исследования феноменов, систематизацию, корректировку новых и полученных ранее знаний. Умозаключения и выводы делаются с помощью правил и принципов рассуждения на основе эмпирических данных об объекте. Базой получения данных являются наблюдения и эксперименты. Для объяснения наблюдаемых фактов выдвигаются гипотезы и строятся теории, на основании которых формулируются выводы и предположения. Полученные прогнозы проверяются экспериментом или сбором новых фактов.. Важной стороной научного метода, его неотъемлемой частью для любой науки, является требование объективности, исключающее субъективное толкование результатов. Не должны приниматься на веру какие-либо утверждения, даже если они исходят от авторитетных учёных. Для обеспечения независимой проверки проводится документирование наблюдений, обеспечивается доступность для других учёных всех исходных данных, методик и результатов исследований. Это позволяет не только получить дополнительное подтверждение путём воспроизведения экспериментов, но и критически оценить степень адекватности экспериментов и результатов по отношению к проверяемой теории.
  • Vetenskaplig metod är en beteckning som brukar användas för systematisering och kartläggning enligt de metoder som används inom vetenskapen.
  • 科学方法是进行科学研究，描述科学调查，根据证据获得新知识的模式或过程。 即使科學領域涉及廣泛，任何研究方法要被視為科學方法，則必須是客觀的。科學家們不能對於科學方法下產生的單一結果有不同的解釋或不能去改變結果的發生。 另一項基本期待，則是必須有完整的資料文件以供佐證，以及研究方法必須由第三者小心檢視，並且確認該方法可以重製。如此也才能進行統計上的可性度分析。科學方法也包含了意圖去掌控或質問在科學研究中，因人為操縱因素所導致的後果。
dbpprop:hasPhotoCollection
dbpprop:pdflinkProperty
dbpprop:reference
dbpprop:refs
  • "[4] Rules for the study of natural philosophy", , from the General Scholium, which follows Book '''3''', ''The System of the World''. , '' Merriam-Webster Dictionary''. Alhazen ''Critique of Ptolemy'', translated by S. Pines, ''Actes X Congrès internationale d'histoire des sciences'', Vol '''I''' Ithaca 1962, as quoted in Alhazen, translated into English from German by M. Schwarz, from "Abhandlung über das Licht", J. Baarmann , Vol. '''7''', 298. Quoted in Jacques Roger, ''The Life Sciences in Eighteenth-Century French Thought'', ed. Keith R. Benson and trans. Robert Ellrich (1997), 163. Quotation selected by Huygens 317#4. As noted by Alice Calaprice (ed. 2005) ''The New Quotable Einstein'' Princeton University Press and Hebrew University of Jerusalem, ISBN 0-691-12074-9 p. 291. Calaprice denotes this not as an exact quotation, but as a paraphrase of a translation of A. Einstein's "Induction and Deduction". ''Collected Papers of Albert Einstein'' '''7''' Document 28. Volume 7 is ''The Berlin Years: Writings, 1918-1921''. A. Einstein; M. Janssen, R. Schulmann, et al., eds. October, 1951. as noted in :"That's what a helix should look like!" Crick exclaimed in delight (This is the Cochran-Crick-Vand&Stokes theory of the transform of a helix). June, 1952. as noted in : Watson had succeeded in getting X-ray pictures of TMV showing a helical pattern. Cochran W, Crick FHC and Vand V. (1952) "The Structure of Synthetic Polypeptides. I. The Transform of Atoms on a Helix", ''Acta Cryst.'', '''5''', 581-586. Friday, January 30, 1953. Tea time. as noted in : Franklin confronts Watson and his paper - "Of course it [Pauling's pre-print] is wrong. DNA is not a helix." Watson runs away from Franklin and runs into Wilkins; they retreat to Wilkins' office, where Wilkins shows Watson photo 51. Watson immediately recognizes the diffraction pattern of a helix. Saturday, February 28, 1953, as noted in : Watson finds the base pairing which explains Chargaff's rules using his cardboard models. "Observation and experiment are subject to a very popular myth. ... The knower is seen as a ... Julius Caesar winning his battles according to ... formula. Even research workers will admit that the first observation may have been a little imprecise, whereas the second and third were 'adjusted to the facts' ... until tradition, education, and familiarity have produced ''a readiness for stylized calls this the "epistemic cycle": "The epistemic cycle starts from an initial model; iterations of the cycle then improve the model until an adequate fit is achieved.". Iteration example: Chaldean astronomers such as Kidinnu compiled astronomical data. Hipparchus was to use this data to calculate the precession of the Earth's axis. Fifteen hundred years after Kidinnu, Al-Batani, born in what is now Turkey, would use the collected data and improve Hipparchus' value for the precession of the Earth's axis. Al-Batani's value, 54.5 arc-seconds per year, compares well to the current value of 49.8 arc-seconds per year . Recursion example: the Earth is itself a magnet, with its own North and South Poles William Gilbert "First Introduction to Physics: the Spirit, Meaning, and Goal of Natural Science". Reprinted in German in 1822, Schweigger's ''Journal für Chemie und Physik'' '''36''', pp.458-488, as translated in "When it is not clear under which law of nature an effect or class of effect belongs, we try to fill this gap by means of a guess. Such guesses have been given the name ''conjectures'' or ''hypotheses''." —Hans Christian Ørsted "First Introduction to General Physics" ¶17. as translated in . Salviati speaks: "I greatly doubt that Aristotle ever tested by experiment whether it be true that two stones, one weighing ten times as much as the other, if allowed to fall, at the same instant, from a height of, say, 100 cubits, would so differ in speed that when the heavier had reached the ground, the other would not have fallen more than 10 cubits." —. A more extended quotation is referenced by . In the inquiry-based education paradigm, the stage of "characterization, observation, definition, …" is more briefly summed up under the rubric of a Question. "To raise new questions, new possibilities, to regard old problems from a new angle, requires creative imagination and marks real advance in science." —. Crawford S, Stucki L ''The Eighth Day of Creation'' ISBN 0-671-22540-5 "The instant I saw the picture my mouth fell open and my pulse began to race." — Page 168 shows the X-shaped pattern of the B-form of DNA, clearly indicating crucial details of its helical structure to Watson and Crick. "Suddenly I became aware that an adenine-thymine pair held together by two hydrogen bonds was identical in shape to a guanine-cytosine pair held together by at least two hydrogen bonds. ..." —. . See, e.g., ''Physics Today'', '''59''', pp. 181-531 in ''Aristotle, Volume 1'', Loeb Classical Library, William Heinemann, London, UK, 1938. Peirce, C.S. , (''The Essential Peirce'', v. 1, 109–123). . ''Internet Archive'' . Peirce, C.S. (1898), "Philosophy and the Conduct of Life", Lecture 1 of the Cambridge (MA) Conferences Lectures, published in ''Collected Papers of Charles Sanders Peirce'' 1.616-48 in part and in ''Reasoning and the Logic of Things'', Ketner (ed., intro.) and Putnam (intro., comm.), 105-22, reprinted in ''The Essential Peirce'' v. 2, 27-41. Peirce (1899), "F.R.L." [First Rule of Logic], ''Collected Papers of Charles Sanders Peirce'' 1.135-140, Peirce, C.S. , , , known to the West as ''Sirius''), marked the annual flooding of the Nile river. —Otto Neugebauer, ''The exact sciences in antiquity'', p.82. See also the 1911 ''Britannica'', "Egypt". The Rhind papyrus lists practical examples in arithmetic and geometry —1911 ''Britannica'', "Egypt". The Ebers papyrus lists some of the 'mysteries of the physician', as cited in the 1911 ''Britannica'', "Egypt" See, for example, how ancient Egyptian multiplication uses concrete embodiments of computation, namely doubling and halving. James Henry Breasted, translator of ''The Edwin Smith Surgical Papyrus'' Oriental Institute, University of Chicago ISBN 0-918986-73-7, believed that the Smith papyrus, dated seventeenth century BCE Karl Popper, "On the non-existence of scientific method". ''Realism and the Aim of Science'' , as translated by Stillman Drake (1957), ''Discoveries and Opinions of Galileo'' pp. 237-8, as quoted by . 2nd ed. George Pólya (1954), ''Mathematics and Plausible Reasoning Volume I: Induction and Analogy in Mathematics'', George Pólya (1954), ''Mathematics and Plausible Reasoning Volume II: Patterns of Plausible Reasoning''. p.100
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb10
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb11
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb12
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb13
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb14
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb15
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb16
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb17
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb18
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb19
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb20
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb21
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb22
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb23
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb24
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb25
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb26
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb27
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb28
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb29
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb30
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb31
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb32
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb33
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb34
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb35
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb36
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb37
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb1
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb2
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb3
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb4
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb5
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb6
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb7
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb8
  • dbpedia:Scientific_method/refs/harvnb9
dbpprop:wikiPageUsesTemplate
rdf:type
rdfs:comment
  • Scientific method refers to a body of techniques for investigating phenomena, acquiring new knowledge, or correcting and integrating previous knowledge. To be termed scientific, a method of inquiry must be based on gathering observable, empirical and measurable evidence subject to specific principles of reasoning. A scientific method consists of the collection of data through observation and experimentation, and the formulation and testing of hypotheses.
  • Eine wissenschaftliche Arbeit ist ein systematisch gegliederter Text, in dem ein Wissenschaftler das Ergebnis seiner eigenständigen Forschung darstellt. Wissenschaftliche Arbeiten entstehen im Allgemeinen an Hochschulen oder anderen, auch privaten, Forschungseinrichtungen und werden von Studenten, Doktoranden oder anderen Forschern verfasst. Dies ist jedoch kein zwingendes Merkmal. Bei Fachkonferenzen wird in einem call for papers zum Verfassen wissenschaftlicher Arbeiten aufgefordert.
  • Per mètode científic s'entén el mecanisme que utilitzen els científics a l'hora de procedir amb la finalitat d'exposar i confirmar les seves teories. Les teories científiques, destinades a explicar els fenòmens que observem, s'han de recolzar en experiments, o observacions que certifiquin la seva validesa.
  • Vědecká metoda je postup typický pro vědecký výzkum, jde o získávání znalostí o určitém objektu zájmu pomocí pozorování a dedukce. Vědecká metoda je založena na předpokladu, že kritériem pravdivosti teorie je souhlas předpovědí s výsledky experimentů. Tento přístup udržuje vědecké teorie v neustálém kontaktu s realitou a umožňuje jejich falzifikaci, neboť teorie, jejíž důsledky jsou v rozporu s experimentem, bude falzifikována (tedy vyvrácena).
  • El método científico presenta diversas definiciones debido a la complejidad de una exactitud en su conceptualización: "Conjunto de pasos fijados de antemano por una disciplina con el fin de alcanzar conocimientos válidos mediante instrumentos confiables", "secuencia estándar para formular y responder a una pregunta", "pauta que permite a los investigadores ir desde el punto A hasta el punto Z con la confianza de obtener un conocimiento válido".
  • Tieteellinen menetelmä on tieteen tekemisessä käytettävä menettelytapa. Tieteellinen menetelmä, jossa tietoa tavoitellaan epädogmaattisesti, arvostelevasti ja julkisesti koeteltavin havainnoin, on sen kannattajien mielestä tehokkain ja järkiperäisin käsitysten muodostamisen menetelmä. Esimerkiksi Charles S.
  • On appelle méthode scientifique l'ensemble des canons guidant ou devant guider le processus de production des connaissances scientifiques, que ce soit des observations, des expériences, des raisonnements, ou des calculs théoriques. Très souvent, elle engage l'idée implicite de son unicité, tant auprès du grand public que de certains chercheurs, qui de surcroît la confondent parfois avec la méthode hypothético-déductive.
  • A tudományos módszer vagy tudományos metódus az a módszer, ami bizonyos elképzelések szerint megkülönböztető jegye a tudománynak, meghatározza a tudományos kutatás menetét. Az ezzel foglalkozó tudomány/filozófia a tudományos módszertan.
  • Il metodo scientifico è la modalità tipica con cui la scienza procede per raggiungere una conoscenza della realtà oggettiva, affidabile, verificabile e condivisibile. Esso consiste, da una parte, nella raccolta di evidenza empirica e misurabile attraverso l'osservazione e l'esperimento; dall'altra, nella formulazione di ipotesi e teorie da sottoporre nuovamente al vaglio dell'esperimento.
  • De wetenschappelijke methode is een systematische manier om kennis te vergaren. Zij is gebaseerd op waarnemingen, metingen, voorspellingen en experimenten, welke worden gebruikt om theoretische vooronderstellingen te verifiëren en falsificeren. De wetenschappelijke methode werd het eerst toegepast in de bèta- of exacte wetenschappen zoals b.v. natuurkunde en scheikunde, omdat daar veel gemeten en geëxperimenteerd kan worden aan natuurverschijnselen.
  • Den vitenskapelige metode eller prosess blir betraktet som fundamental for den vitenskapelige utforskning og tilegnelse av ny kunnskap basert på fysiske bevis - såkalt empiri eller erfaring. Den vitenskapelige metoden innebærer mange teknikker for å undersøke fenomener, finne ny kunnskap eller å koordinere og integrere gammel kunnskap. Dette grunnlaget for moderne vitenskap ble lagt i opplysningstiden av de såkalte vitenskapsfilosofene. Det er to steg i den vitenskapelige metoden.
  • Jako metodę naukową rozumie się: Całokształt sposobów badawczego docierania do prawdy i pojęciowego przedstawiania poznanej prawdy. Sposób uzyskiwania materiału naukowego, czyli nic innego jak metoda badań naukowych. W pierwszym znaczeniu metoda naukowa to ogół czynności i sposobów niezbędnych do rozwiązywania problemów naukowych, do tworzenia prac naukowych i do oceny wyników tych działań.
  • Observação - Uma observação pode ser simples, isto é, feita a olho nu, ou pode exigir a utilização de instrumentos apropriados. Descrição - O experimento precisa ser replicável (capaz de ser reproduzido). Previsão - As hipóteses precisam ser válidas para observações feitas no passado, no presente e no futuro. Controle - Para maior segurança nas conclusões, toda experiência deve ser controlada.
  • Metoda ştiinţifică sau procesul ştiinţific este fundamental pentru investigaţia ştiinţifică şi pentru dobândirea de către comunitatea ştiinţifică de noi cunoştinţe bazate pe dovezi fizice. Savanţii folosesc observaţia şi raţionamentul pentru a propune explicaţii provizorii pentru fenomene, numite ipoteze.
  • Нау́чный ме́тод — совокупность основных способов получения новых знаний и методов решения задач в рамках любой науки. Метод включает в себя способы исследования феноменов, систематизацию, корректировку новых и полученных ранее знаний.
  • Vetenskaplig metod är en beteckning som brukar användas för systematisering och kartläggning enligt de metoder som används inom vetenskapen.
rdfs:label
  • Scientific method
  • Wissenschaftliche Arbeit
  • Mètode científic
  • Vědecká metoda
  • Método científico
  • Tieteellinen menetelmä
  • Méthode scientifique
  • Tudományos módszer
  • Metodo scientifico
  • 科学的方法
  • Wetenschappelijke methode
  • Vitenskapelig metode
  • Metoda naukowa
  • Método científico
  • Metodă ştiinţifică
  • Научный метод
  • Vetenskaplig metod
  • 科学方法
owl:sameAs
skos:subject
foaf:page
is dbpprop:columnsListProperty of
is dbpprop:disambiguates of
is dbpprop:format of
is dbpprop:mainInterests of
is dbpprop:notableIdea of
is dbpprop:redirect of