| dbpprop:abstract
|
- René Descartes, (31 March 1596 – 11 February 1650), also known as Renatus Cartesius, was a French philosopher, mathematician, physicist, and writer who spent most of his adult life in the Dutch Republic. He has been dubbed the "Father of Modern Philosophy", and much of subsequent Western philosophy is a response to his writings, which continue to be studied closely to this day. In particular, his Meditations on First Philosophy continues to be a standard text at most university philosophy departments. Descartes' influence in mathematics is also apparent, the Cartesian coordinate system allowing geometric shapes to be expressed in algebraic equations being named for him. He is credited as the father of analytical geometry. Descartes was also one of the key figures in the Scientific Revolution. Descartes frequently sets his views apart from those of his predecessors. In the opening section of the Passions of the Soul, a treatise on the Early Modern version of what are now commonly called emotions, he goes so far as to assert that he will write on his topic "as if no one had written on these matters before". Many elements of his philosophy have precedents in late Aristotelianism, the revived Stoicism of the 16th century, or in earlier philosophers like St. Augustine. In his natural philosophy, he differs from the Schools on two major points: First, he rejects the analysis of corporeal substance into matter and form; second, he rejects any appeal to ends—divine or natural—in explaining natural phenomena. In his theology, he insists on the absolute freedom of God’s act of creation. Descartes was a major figure in 17th-century continental rationalism, later advocated by Baruch Spinoza and Gottfried Leibniz, and opposed by the empiricist school of thought consisting of Hobbes, Locke, Berkeley, and Hume. Leibniz, Spinoza and Descartes were all well versed in mathematics as well as philosophy, and Descartes and Leibniz contributed greatly to science as well. As the inventor of the Cartesian coordinate system, Descartes founded analytic geometry, the bridge between algebra and geometry, crucial to the discovery of calculus and analysis. His most famous statement is "Cogito ergo sum", found in in part IV of Discourse on the Method (1637 - written in French but with inclusion of "Cogito ergo sum") and §7 of part I of Principles of Philosophy (1644 - written in Latin).
- René Descartes [ʀəˈne deˈkaʀt], latinisiert Renatus Cartesius, war ein französischer Philosoph, Mathematiker und Naturwissenschaftler. Descartes gilt als der Begründer des modernen frühneuzeitlichen Rationalismus, den Spinoza, Malebranche und Leibniz kritisch-konstruktiv weitergeführt haben. Sein rationalistisches Denken wird auch Cartesianismus genannt. Er ist außerdem für das berühmte Dictum „cogito ergo sum“ („ich denke, also bin ich“) bekannt, das die Grundlage seiner Metaphysik bildet, aber auch das Selbstbewusstsein als genuin philosophisches Thema eingeführt hat. Seine Auffassung bezüglich der Existenz von zwei nicht miteinander wechselwirkenden, voneinander verschiedenen 'Substanzen' - Geist und Materie - ist heute als Cartesianischer Dualismus bekannt und steht im Gegensatz zu den verschiedenen Varianten des Monismus sowie zur dualistischen Naturphilosophie Isaac Newtons, der die Wechselwirkung aktiver immaterieller „Kräfte der Natur“ mit der absolut passiven Materie lehrt (siehe dazu newtonsche Gesetze, Erstes Gesetz der Bewegung). Descartes ist der Erfinder der sogenannten analytischen Geometrie, die die Algebra und die Geometrie verbindet. Seine naturwissenschaftlichen Arbeiten sind zwar früh durch die newtonsche Physik widerlegt worden - sei es seine Ablehnung des Gravitations-Prinzips oder seine Wirbel-Theorie -, Descartes' Leistungen im naturwissenschaftlichen Bereich dürfen aber nicht unterschätzt werden, da er einer der wichtigsten und strengsten Vertreter des Mechanizismus gewesen ist, der die ältere aristotelische Physik überwunden hat. Sein Ethos der Pflicht und der Selbstüberwindung hat die Literatur der französischen Klassik des 17. Jahrhunderts teilweise beeinflusst.
- René Descartes (Renatus Cartesius en llatí) va ser un important filòsof racionalista francès del segle XVII, també conegut per les seves obres de matemàtiques i de diferents branques de la ciència. És considerat el pare de la filosofia moderna, en ser el primer en proposar el problema de la validesa del coneixement com a primera qüestió filosòfica, i una de les figures clau de la revolució científica. És responsable, entre d'altres coses, de la geometria analítica, de la generalització de l'ús del mot idea amb el significat de "contingut de la ment humana", la invenció de les coordenades cartesianes o de la sentència cogito ergo sum (penso, aleshores existeixo), a partir de la qual construeix el seu pensament filosòfic.
- René Descartes byl francouzský filosof, matematik a fyzik.
- René Descartes [pronunciado /ʁəne de'kaʁt/ en francés] fue un filósofo, matemático y científico francés. Es considerado como el Pionero de la Filosofía Moderna y el creador de la noción de sujeto. Laguna VentarrónArchivo:Falta. svgPaísArchivo:Flag of Bolivia. svg BoliviaRegiónArchivo:Flag of pando. svg PandoSuperficie2,5 km²Altitud185 msnm La laguna Ventarrón es una laguna amazónica ubicada al nor-oeste del departamento de La Paz, cerca del departamento de Pando, junto al río Madre de Dios, a una altura de 185 m y unas dimensiones de 2,32 km de largo por 1,44 km de ancho y una superficie de 2,5 km². La laguna tiene una orilla o costa de 6,5 kilómetros. en:Laguna Ventarrón En 1935 se decidió en su honor llamarle «Descartes» a un cráter lunar.
- René Descartes, tunnettu myös nimellä Renatus Cartesius, oli huomattava ranskalainen filosofi, matemaatikko, kirjailija ja tiedemies, jota on kutsuttu nykyaikaisen filosofian perustajaksi. Hän oli rationalisti, joka pyrki järjestelmällisesti epäilemään kaikkea mahdollista. Hänen tavoitteenaan oli löytää varma pohja varmalle tiedolle. Descartes on vaikuttanut paljon häntä seuranneeseen länsimaiseen filosofiaan. Descartes perusti 1600-luvun mannermaisen rationalismin, jota myöhemmin edustivat Baruch Spinoza ja Gottfried Leibniz ja jota vastustivat empiristit, kuten Thomas Hobbes, John Locke, George Berkeley ja David Hume. Descartesta ja Leibniziä yhdistää kummankin suuri panos luonnontieteisiin yleensä. Descartes, Leibniz ja Spinoza olivat puolestaan kaikki lahjakkaita myös matematiikassa. Descartes olikin merkittävä matemaatikko. Hänen tutkielmansa Geometria on tieteen historian klassikko. Siinä Descartes kehitti analyyttisen geometrian ja avasi tietä nykyaikaiselle matematiikalle. Descartesin analyyttinen geometria muodostaa sillan algebran ja geometrian välille. Analyyttisen geometrian tavallinen kehys, suorakulmainen koordinaatisto, on nimetty Descartesin mukaan karteesiseksi koordinaatistoksi, vaikkei Descartes itse koordinaatistoa käyttänytkään. Descartesin ajatelmat mielen mekaniikasta ovat vaikuttaneet myöhempään länsimaiseen ajatteluun, mikä on näkynyt muun muassa tietokoneen keksimisessä ja mahdollisuudessa koneälystä. Descartes asetti omakohtaisen harkinnan, ennakkoedellytyksistä vapaan tutkimuksen ja järjen hallitsija-asemaan ohi arvovallan, perinteen ja uskonnon. Katolinen kirkko tuomitsikin Descartesin harhaoppiseksi, ja hänen kirjansa joutuivat kirkon kiellettyjen kirjojen luetteloon. Tuotteliaimman kautensa ajan Descartes asui vapaamielisemmässä Hollannissa. Descartesin tunnetuin ajatus on Cogito ergo sum ("Ajattelen, siis olen").
- René Descartes, né le 31 mars 1596 à La Haye en Touraine, aujourd'hui dénommé Descartes, et mort à Stockholm dans le palais royal de Suède le 11 février 1650, est un mathématicien, physicien et philosophe français. Il est considéré comme l'un des fondateurs de la philosophie moderne, du Cogito et du dualisme du corps et de l'esprit. En physique, il est considéré comme le fondateur du mécanisme, et en mathématiques, de la géométrie analytique. Toutefois, certaines de ses théories, trop marquées par l'esprit du temps, ont été contestées ou abandonnées (théories des tourbillons ou des esprits-animaux). Sa pensée a été rapprochée de la peinture de Nicolas Poussin. Sa méthode philosophique et scientifique, exposée à partir de 1628 dans les Règles pour la direction de l'esprit, puis dans le Discours de la méthode en 1637, affirme constamment une rupture par rapport à la scolastique enseignée dans l'Université. Elle se caractérise par sa simplicité (Descartes la résume en peu de règles, quatre en tout dans le Discours de la méthode) et prétend rompre avec les interminables raisonnements scolastiques. Elle prend pour modèle la méthode mathématique, cherchant à remplacer la syllogistique aristotélicienne utilisée pendant tout le Moyen Âge. Descartes se rallie au système cosmologique copernicien, à l'instar de Galilée; mais, par peur de la censure, il « avance masqué » (larvatus prodeo), diluant les nouvelles idées sur l'homme et le monde, découlant de la révolution scientifique, dans ses pensées métaphysiques, qui révolutionneront à leur tour la philosophie et la théologie. Sa conception de l'homme est, selon lui, intimement liée aux récents progrès de la recherche scientifique. L'influence de Descartes sera déterminante sur tout son siècle; les grands philosophes qui lui succèderont développeront leur propre philosophie en rapport à la sienne, soit en opposition, soit en accord. Descartes affirme, en psychologie rationnelle, un dualisme radical entre l'âme (la pensée) et le corps (l'étendue). Il radicalise sa position en refusant d'accorder la pensée à l'animal, le concevant comme une « machine », un corps dépourvu d'âme. Cette théorie sera critiquée à l'époque des Lumières, notamment par Voltaire, Diderot et Rousseau.
- René Descartes (Renatus Cartesius) francia filozófus, természetkutató és matematikus volt. Vele kezdődik az újkori filozófia antropológiai fordulata, valamint ő volt az analitikus geometria egyik megalapítója. Műveiben az egzakt természettudományok eredményeit és a matematika módszereit alkalmazta. Filozófiájában a szubjektum erős hangsúlyozása és a lehető legnagyobb bizonyosságra való törekvés a jellemző. Szembefordulva a skolasztikus filozófiával, az addigi hagyományos világnézettel, valamint a puszta hit alapján elfogadott előítéletekkel, az összes addigi igaznak elfogadott ismeret lerombolását, majd racionális érvelések útján való újjáépítését tűzte ki fő feladatának. Innen alakult ki az ismert descartesi kételkedés, és a biztos, megingathatatlan alap keresése, melyet Descartes az öntudat bizonyosságában vélt megtalálni.
- Cartesio, ritenuto da molti fondatore della filosofia moderna e padre della matematica moderna, è considerato uno dei più grandi e influenti pensatori nella storia dell'umanità. Con il suo pensiero estese la concezione razionalistica e matematizzante della conoscenza, che era stata propugnata da Francesco Bacone, ma formulata e applicata effettivamente solo da Galileo Galilei, a ogni aspetto del sapere, dando vita a quello che oggi è conosciuto con il nome di razionalismo continentale, una posizione filosofica dominante in Europa tra XVII e XVIII secolo.
- ルネ・デカルト（仏: René Descartes, 1596年3月31日 - 1650年2月11日）は、フランス生まれの哲学者・自然哲学者（自然学者）・数学者。
- René Descartes, gelatiniseerd Renatus Cartesius, was een Franse filosoof en wiskundige. Ook leverde hij bijdragen aan de natuurkunde en fysiologie. Descartes woonde en werkte 20 jaar in de Republiek der Zeven Verenigde Nederlanden, waar hij ook zijn belangrijkste werken schreef. Hij was de eerste die de filosofie van Aristoteles niet alleen verwierp, maar ook verving door een eigen levensvatbaar filosofisch systeem, waarmee hij de basis legde voor de 17de eeuwse stroming van het rationalisme. Hij wordt algemeen beschouwd als de vader van de moderne filosofie. In de wiskunde legde hij de basis voor de analytische meetkunde, de brug tussen de algebra en de meetkunde.
- René Descartes (latinif. Cartesius) var en fransk filosof og matematiker, som blant annet er kjent for det kartesiske koordinatsystemet. Descartes kalles noen ganger grunnleggeren av moderne filosofi og den moderne matematikkens far. Han rangeres som en av Vestens viktigste tenkere gjennom tidene. Han er og var allerede i sin tid en inspirasjonkilde for andre filosofer. Hans mest berømte utsagn er «Cogito ergo sum», som finnes i §7 av del I i Principia philosophiae og i del IV i Om metoden (fr. Discours de la méthode).
- Kartezjusz – francuski matematyk, filozof i fizyk, jeden z najwybitniejszych uczonych XVII wieku, uważany za prekursora nowożytnej kultury umysłowej.
- René Descartes, também conhecido como Renatus Cartesius, foi filósofo, físico e matemático francês. Notabilizou-se sobretudo por seu trabalho revolucionário na filosofia e na ciência, mas também obteve reconhecimento matemático por sugerir a fusão da álgebra com a geometria - fato que gerou a geometria analítica e o sistema de coordenadas que hoje leva o seu nome. Por fim, ele foi uma das figuras-chave na Revolução Científica. Descartes, por vezes chamado de "o fundador da filosofia moderna" e o "pai da matemática moderna", é considerado um dos pensadores mais importantes e influentes da História do Pensamento Ocidental. Inspirou contemporâneos e várias gerações de filósofos posteriores; boa parte da filosofia escrita a partir de então foi uma reação às suas obras ou a autores supostamente influenciados por ele. Muitos especialistas afirmam que a partir de Descartes inaugurou-se o racionalismo da Idade Moderna. Décadas mais tarde, surgiria nas Ilhas Britânicas, um movimento filósofico que, de certa forma, seria o seu oposto - o empirismo, com John Locke e David Hume.
- René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof şi matematician francez. S-a născut în localitatea La Haye en Touraine în 1596, fiind al treilea copil al cuplului Joachim şi Jeanne Descartes, o familie de mici nobili din regiunea Touraine, Franţa. La numai un an de la naşterea lui René, mama sa se stinge din viaţă; Descartes va fi crescut de o doică şi se pare că a fost contaminat de boala de plămâni care a cauzat moartea acestia. În 1604, la vârsta de 8 ani, este încredinţat noului aşezământ al iezuiţilor din La Fleche, bastion al gândirii aristotelice. Aici studiază latina şi greaca, precum şi matematica, fizica, logica, morala şi metafizica. Îl cunoaşte pe polimatul Marin Mersenne, cu care va purta o vastă şi variată corespondenţă şi va întreţine o relaţie îndelungată de prietenie intelectuală. Între 1614 şi 1617 îşi ia bacalaureatul şi licenţa în drept la Universitatea din Poitiers. În 1618 Descartes se înrolează într-una din armatele "la modă" de pe atunci, cea a prinţului de Orania, fără vreun imbold deosebit pentru viaţa militară. Încartiruit în Olanda, la Breda, Descartes se va întâlni pe 10 noiembrie 1618 cu un om care-i va marca destinul: Isaac Beeckman, matematician şi fizician care-i stimulează lui Descartes gustul invenţiei şiinţifice. Tot în 1618, Descartes scrie un mic tratat de muzică (Compendium Musicae), dedicat lui Beeckman, şi se ocupă intens de matematică. În aprilie 1619 pleacă din Olanda spre Danemarca şi Germania. Asistă la încoronarea împăratului Ferdinand al II-lea, la Frankfurt. Petrece iarna la Neuburg, pe Dunăre, angajat în armata catolică a ducelui de Bavaria în decursul "războiului de 30 de ani". În noaptea de 10-11 noiembrie are un faimos «vis» ce îi relevă "fundamentele unei ştiinţe admirabile", ideile directoare ale metodei sale de mai târziu. Casa natală a lui René Descartes, acum muzeu Între 1621 şi 1622 –sejur în Franţa la La Haye. Îşi vinde averea, pentru a-şi asigura liniştea şi "independenţa materială". Între 1623-1625 scurt sejur la Paris. Călătoreşte în Elveţia, Tirol şi Italia. În 1628 compune, în latină Regulile pentru îndrumarea minţii, lucrare neterminată şi rămasă inedită până în 1701. În toamna lui 1628 se stabileşte în Olanda, unde rămâne 20 de ani. Sunt anii în care publică cele mai importante opere ale sale: Discursul, Meditaţiile, Principiile, Pasiunile. În noiembrie 1633 află de condamnarea lui Galilei şi renunţă la publicarea tratatului său "Lumea", care se sprijinea pe sistemul copernican. În 1635 se naşte fiica sa, Francine, concepută cu o servitoare. În iunie 1637 apare la Leyda, fără semnatură, Le Discours de la méthode, în franceză, urmat de eseurile Dioptrica, Meteorii şi Geometria. Urmează reacţii vii la aceste tratate, mai ales din partea lui Roberval şi Fermat, la care se adaugă tatăl lui Pascal. Tot în această perioadă se va declanşa şi conflictul dintre Descartes şi Fermat. În 1640, în septembrie moare fiica sa Francine iar în octombrie moare tatăl său. Descartes e foarte afectat. În 1641 publică, la Paris, în latină, Meditationes metaphysicae, (Meditaţii metafizice), opera sa capitală; traducerea franceză apare în 1647, la Paris, revăzută de Descartes însuşi. Descartes trimite tratatul, înainte de publicare, prin intermeiul lui Mersenne, unor intelectuali de seamă (printre care Pierre Gassendi şi Thomas Hobbes) şi unor iezuiţi (printre care tânărul teolog Antoine Arnauld) pentru ca aceştia să-şi exprime obiecţiile la poziţiile sale metafizice. Aşa iau naştere 'Obiecţiile şi răspunsurile', care vor fi publicate odată cu tratatul şi fac corp comun cu acesta, având un important rol explicativ. Între 1642-1644 are loc prima confruntare majoră a cartezianismului cu filosofia vremii printr-o îndelungată polemică la Universitatea din Utrecht, cu Voetius, profesor de teologie şi rector al universităţii, care îl acuză pe Descartes de calomnie şi de ateism. Polemica a dus la condamnarea "filosofiei noi" în Olanda şi a continuat la Leiden până după moartea lui Descartes, implicând tot mai multe personaje. Fişier:DescartesMeditations. png Coperta Meditaţiilor, 1641 În 1644 Principia philosophiae (Principiile filosofiei), scrise cu intenţia de a înlocui manualele aristotelice, contribuie la sporirea renumelui lui Descartes şi la diseminarea filosofiei carteziene. Între 1645-1646, la solicitarea prinţesei palatine Elisabeta de Boemia, scrie Les Passions de l'âme (Pasiunile sufletului), publicată abia în 1649. Descartes întreţine o semnificativă corespondenţă cu prinţesa Elisabeta de Boemia. Descartes acceptă în 1649 invitaţia din partea reginei Cristina a Suediei pentru a se deplasa în îndepărtatul şi frigurosul ţinut nordic. Se stinge din viaţă pe 11 februarie 1650 în urma pneumoniei contractate în timpul deplasărilor de la reşedinţa sa la palatul regal pentru a preda filosofia, la orele cinci ale dimineţii – singurul moment al zilei în care regina considera că avea "mintea limpede". Rămăşiţele pământeşti sunt transportate, în 1667, în Franţa la Saint-Etienne-du-Mont. Abia în 1792 au fost transferate la Jardin Elysee. Cartezianismul rămâne unul din curentele de gândire dominante pe toată cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, fiind continuat, pe plan metafizic, de Spinoza şi Leibniz.
- Рене́ Дека́рт — французский математик, философ, физик и физиолог, создатель аналитической геометрии и современной алгебраической символики, автор метода радикального сомнения в философии, механицизма в физике, предтеча рефлексологии.
- René Descartes (latin Renatus Cartesius; på svenska även Kartesius), född 31 mars 1596 i La Haye en Touraine (nuvarande Descartes) i Touraine, död 11 februari 1650 i Stockholm, var en fransk matematiker, filosof, vetenskapsman och jurist. Descartes är känd för sin filosofiska sats Cogito, ergo sum ("Jag tänker, alltså finns jag"). I denna sats såg han en säker kunskap, som inte kunde betvivlas. Det går inte att tvivla utan att tänka och inte att tänka utan att finnas till. Descartes uppfann också bruket av projiceringar av punkter i planet på x- och y-axel, det så kallade kartesiska koordinatsystemet. Det gjorde det möjligt att lösa geometriska problem med algebraiska metoder. Denna så kallade analytiska geometri var en insats av stor betydelse i matematikens historia.
- René Descartes Fransız filozof,matematikçi ve fizikçi. Yetişkin hayatının büyük bölümü Hollanda'da geçmiştir. Descartes, 1628'den itibaren,15 yıl süren geziler, savaşlar ve serüvenlerden sonra yerleştiği Hollanda'da, batı düşüncesini altüst eden bir felsefe sistemi kurdu. Öğrendiğinin, gördüğünün, duyduğunun, inandığının hepsini birden büsbütün silerek, her şeyden kuşkulanmaya başladı. Yalnız tek bir şeyden emindi: düşüncenin varlığı. Buradan hareketle, evrenin açıklamasını yaptı. Metot üzerine konuşmada hep karmaşıktan basite inerek, gerçeği kuşatmaya yarayacak kuralları bir bir saydı. Felsefeyi, bütün inceleme kitaplarının Latince yazıldığı bir çağda, Fransızca yazarak ve «sağduyu dünyada en iyi bölüştürülmüş şeydir» diyerek, herkesin, uzman olmayanların bile anlayabileceği bir duruma indirgedi. Descartes her tür araştırmanın pratik niteliği üzerinde ısrarla durur. Ona göre en önemli bilimlerden mekanik, insanlara yardım edecek makineleri yapma sanatı; tıp, vücudu ve ruhu tedavi etme sanatı; ahlâk, mutlu yaşama sanatıdır. Descartes, zamanının bilginleriyle, hükümdarlarıyla ve soylularıyla ilişkiler kurmuştur. Ona hayran olan İsveç kraliçesi Kristina, Descartes'ı sarayına davet etti. Descartes, elli dört yaşında Kars'ta öldü. Şüpheciliğe farklı bir yaklaşım getirir. Septik şüphe. Metodik şüphe. Ona göre septik şüphe anlamsızdır. Olması gereken metodik şüphedir. Metodik şüpheyi şu şekilde uygular: Önce tanrıdan, çevreden, kendinden ve başka insanlardan şüphe eder. Bunu şüphe edemeyeceği son sınıra kadar götürür. Şüphe etmek düşünmektir. Düşünmek varolmaktır. <Düşünüyorum o halde varım noktasına ulaşır. > Latince "De omnibus dubidantum" (Her şeyden şüphelen) en önemli sözlerindendir. ESERLERİ Metot Üzerine Konuşma Aklın Yönetimi için Kurallar Felsefenin ilkeleri Metafizik Düşünceler Ruhun Tutkuları "Kesin olan bir şey var. Bir şeyin doğruluğundan şüphe etmek. Şüphe etmek düşünmektir. Düşünmekse var olmaktır. Öyleyse var olduğum şüphesizdir. Düşünüyorum, o halde varım. İlk bilgim bu sağlam bilgidir. Şimdi bütün öteki bilgileri bu bilgiden çıkarabilirim."
- Рене́ Дека́рт — французький філософ, фізик, фізіолог, математик, основоположник аналітичної геометрії. Ввів Декартову систему координат, дав поняття змінної величини і функції, ввів багато алгебраїчних позначень. Висловив закон збереження кількості руху, дав поняття імпульсу сили.
- 勒内·笛卡儿（René Descartes，1596年3月31日－1650年2月11日），生于法国安德尔-卢瓦尔省的图赖讷（现笛卡尔，因笛卡儿得名），1650年2月11日逝于瑞典斯德哥尔摩，法国哲学家、数学家、物理学家。他对现代数学的发展做出了重要的贡献，因将几何坐标体系公式化而被认为是解析几何之父。他还是西方现代哲学思想的奠基人，是近代唯物论的开拓者提出了“普遍怀疑”的主张。他的哲学思想深深影响了之后的几代欧洲人，開拓了所謂“欧陆理性主义”哲學。
|
| rdfs:comment
|
- René Descartes, (31 March 1596 – 11 February 1650), also known as Renatus Cartesius, was a French philosopher, mathematician, physicist, and writer who spent most of his adult life in the Dutch Republic. He has been dubbed the "Father of Modern Philosophy", and much of subsequent Western philosophy is a response to his writings, which continue to be studied closely to this day.
- René Descartes [ʀəˈne deˈkaʀt], latinisiert Renatus Cartesius, war ein französischer Philosoph, Mathematiker und Naturwissenschaftler. Descartes gilt als der Begründer des modernen frühneuzeitlichen Rationalismus, den Spinoza, Malebranche und Leibniz kritisch-konstruktiv weitergeführt haben. Sein rationalistisches Denken wird auch Cartesianismus genannt.
- René Descartes (Renatus Cartesius en llatí) va ser un important filòsof racionalista francès del segle XVII, també conegut per les seves obres de matemàtiques i de diferents branques de la ciència. És considerat el pare de la filosofia moderna, en ser el primer en proposar el problema de la validesa del coneixement com a primera qüestió filosòfica, i una de les figures clau de la revolució científica.
- René Descartes byl francouzský filosof, matematik a fyzik.
- René Descartes [pronunciado /ʁəne de'kaʁt/ en francés] fue un filósofo, matemático y científico francés. Es considerado como el Pionero de la Filosofía Moderna y el creador de la noción de sujeto. Laguna VentarrónArchivo:Falta. svgPaísArchivo:Flag of Bolivia. svg BoliviaRegiónArchivo:Flag of pando.
- René Descartes, tunnettu myös nimellä Renatus Cartesius, oli huomattava ranskalainen filosofi, matemaatikko, kirjailija ja tiedemies, jota on kutsuttu nykyaikaisen filosofian perustajaksi. Hän oli rationalisti, joka pyrki järjestelmällisesti epäilemään kaikkea mahdollista. Hänen tavoitteenaan oli löytää varma pohja varmalle tiedolle. Descartes on vaikuttanut paljon häntä seuranneeseen länsimaiseen filosofiaan.
- René Descartes, né le 31 mars 1596 à La Haye en Touraine, aujourd'hui dénommé Descartes, et mort à Stockholm dans le palais royal de Suède le 11 février 1650, est un mathématicien, physicien et philosophe français. Il est considéré comme l'un des fondateurs de la philosophie moderne, du Cogito et du dualisme du corps et de l'esprit. En physique, il est considéré comme le fondateur du mécanisme, et en mathématiques, de la géométrie analytique.
- René Descartes (Renatus Cartesius) francia filozófus, természetkutató és matematikus volt. Vele kezdődik az újkori filozófia antropológiai fordulata, valamint ő volt az analitikus geometria egyik megalapítója. Műveiben az egzakt természettudományok eredményeit és a matematika módszereit alkalmazta. Filozófiájában a szubjektum erős hangsúlyozása és a lehető legnagyobb bizonyosságra való törekvés a jellemző.
- Cartesio, ritenuto da molti fondatore della filosofia moderna e padre della matematica moderna, è considerato uno dei più grandi e influenti pensatori nella storia dell'umanità.
- ルネ・デカルト（仏: René Descartes, 1596年3月31日 - 1650年2月11日）は、フランス生まれの哲学者・自然哲学者（自然学者）・数学者。
- René Descartes, gelatiniseerd Renatus Cartesius, was een Franse filosoof en wiskundige. Ook leverde hij bijdragen aan de natuurkunde en fysiologie. Descartes woonde en werkte 20 jaar in de Republiek der Zeven Verenigde Nederlanden, waar hij ook zijn belangrijkste werken schreef. Hij was de eerste die de filosofie van Aristoteles niet alleen verwierp, maar ook verving door een eigen levensvatbaar filosofisch systeem, waarmee hij de basis legde voor de 17de eeuwse stroming van het rationalisme.
- René Descartes (latinif. Cartesius) var en fransk filosof og matematiker, som blant annet er kjent for det kartesiske koordinatsystemet. Descartes kalles noen ganger grunnleggeren av moderne filosofi og den moderne matematikkens far. Han rangeres som en av Vestens viktigste tenkere gjennom tidene. Han er og var allerede i sin tid en inspirasjonkilde for andre filosofer.
- Kartezjusz – francuski matematyk, filozof i fizyk, jeden z najwybitniejszych uczonych XVII wieku, uważany za prekursora nowożytnej kultury umysłowej.
- René Descartes, também conhecido como Renatus Cartesius, foi filósofo, físico e matemático francês. Notabilizou-se sobretudo por seu trabalho revolucionário na filosofia e na ciência, mas também obteve reconhecimento matemático por sugerir a fusão da álgebra com a geometria - fato que gerou a geometria analítica e o sistema de coordenadas que hoje leva o seu nome. Por fim, ele foi uma das figuras-chave na Revolução Científica.
- Рене́ Дека́рт — французский математик, философ, физик и физиолог, создатель аналитической геометрии и современной алгебраической символики, автор метода радикального сомнения в философии, механицизма в физике, предтеча рефлексологии.
- René Descartes (latin Renatus Cartesius; på svenska även Kartesius), född 31 mars 1596 i La Haye en Touraine (nuvarande Descartes) i Touraine, död 11 februari 1650 i Stockholm, var en fransk matematiker, filosof, vetenskapsman och jurist. Descartes är känd för sin filosofiska sats Cogito, ergo sum ("Jag tänker, alltså finns jag"). I denna sats såg han en säker kunskap, som inte kunde betvivlas. Det går inte att tvivla utan att tänka och inte att tänka utan att finnas till.
- René Descartes Fransız filozof,matematikçi ve fizikçi. Yetişkin hayatının büyük bölümü Hollanda'da geçmiştir. Descartes, 1628'den itibaren,15 yıl süren geziler, savaşlar ve serüvenlerden sonra yerleştiği Hollanda'da, batı düşüncesini altüst eden bir felsefe sistemi kurdu. Öğrendiğinin, gördüğünün, duyduğunun, inandığının hepsini birden büsbütün silerek, her şeyden kuşkulanmaya başladı. Yalnız tek bir şeyden emindi: düşüncenin varlığı.
- Рене́ Дека́рт — французький філософ, фізик, фізіолог, математик, основоположник аналітичної геометрії. Ввів Декартову систему координат, дав поняття змінної величини і функції, ввів багато алгебраїчних позначень.
|
![[RDF Data]](/statics/sw-cube.png)
