| dbpprop:abstract
|
- Philip Miller was a botanist of Scottish descent. Miller was chief gardener at the Chelsea Physic Garden from 1722 until he was pressured to retire shortly before his death. According to the botanist Peter Collinson, who visited the Physic Garden in July 1764 and recorded his observation in his commonplace books, Miller "has raised the reputation of the Chelsea Garden so much that it excels all the gardens of Europe for its amazing variety of plants of all orders and clasases and from all climates... " He wrote The Gardener's and Florists Dictionary or a Complete System of Horticulture (1724) and The Gardener's Dictionary containing the Methods of Cultivating and Improving the Kitchen Fruit and Flower Garden, which first appeared in 1731 in an impressive folio and passed through eight expanding editions in his lifetime and was translated to Dutch by Job Baster. Miller corresponded with other botanists, and obtained plants from all over the world, many of which he cultivated for the first time in England and is credited as their introducer. His knowledge of living plants, for which he was elected a Fellow of the Royal Society, was unsurpassed in breadth in his lifetime. He trained William Aiton, who later became head gardener at Kew, and William Forsyth, after whom Forsythia was named. The fourth Duke of Bedford contracted him to supervising the pruning of fruit trees at Woburn Abbey and the care of his prized collection of American trees, especially evergreens, which were grown from seeds that, on Miller's suggestion, had been sent in barrels from Pennsylvania, where they had been collected by John Bartram. Through a consortium of sixty subscribers, 1733-66, the contents of Bartram's boxes introduced such American trees as Abies balsamea and Pinus rigida into English gardens. Miller was reluctant to use the new binomial nomenclature of Carolus Linnaeus, preferring the classifications of Joseph Pitton de Tournefort and John Ray at first. Linnaeus, nevertheless, applauded Miller's Gardeners Dictionary, The conservative Scot actually retained a number of pre-Linnaean binomial signifiers discarded by Linnaeus but which have been retained by modern botantists. He only fully changed to the Linnaean system in the edition of The Gardeners Dictionary of 1768, though he had already described some genera, such as Larix and Vanilla, validly under the Linnaean system earlier, in the fourth edition (1754). Miller sent the first long-strand cotton seeds, which he had developed, to the new British colony of Georgia in 1733. They were first planted on Sea Island, off the coast of Georgia, and hence derived the name of the finest cotton, Sea Island Cotton. The presumed portrait, engraved by C.J. Maillet and affixed to the posthumous French edition of Miller's Gardeners Dictionary, 1787, shows the wrong Miller, John Miller, son of the London-based Nuremberg artist Johann Sebastian Muller. No authentic portrait is known. Miller's two sons worked under him, one, Charles, became the first head of the Cambridge Botanic Garden.
- Philip Miller war ein englischer Gärtner und Botaniker. Sein offizielles botanisches Autorenkürzel lautet „Mill. “.
- Philip Miller (Deptford o quizá Greenwich, Gran Bretaña, 1691 – Chelsea Londres, 18 de diciembre 1771, horticultor y botánico con ascendientes escoceses.
- Philip Miller est un botaniste d'origine écossaise, né en 1691 et mort le 18 décembre 1771 à Chelsea. Il devient le chef-jardinier du jardin botanique de Chelsea de 1721 jusqu'à sa mort. En 1722, il succéda à son père au poste de surintendant du jardin de la Compagnie des apothicaires de Chelsea. Il fit de cet établissement un des plus riches trésors de plantes rares, exotiques acclimatées en Europe. Il se marie avec Mary Kennet dont il aura deux fils : Charles et Philip. Miller refuse tout d'abord la nomenclature binomiale de Carl von Linné (1707-1778) et préfère utiliser les classifications de Joseph Pitton de Tournefort (1656-1708) et de John Ray (1627-1705). C'est seulement lors de la huitième édition de son Dictionnaire, en 1768, qu'il adoptera le système linnéen. Néanmoins, certains genres qu'il a décrits dans sa quatrième édition sont considérés comme valides. Il entretient une importante correspondance avec d'autres botanistes et obtient de nombreux spécimens venant du monde entier, espèces qu'il cultive en Grande-Bretagne. Il forme William Aiton, qui deviendra plus tard le jardinier en chef du jardin botanique des Jardins botaniques royaux de Kew et William Forsyth (1737-1804) (le Forsythia lui est dédié). Miller est à l'origine de la culture du coton en Géorgie : il y plante le premier pied en 1733. Ses livres seront maintes fois traduits et utilisés comme dans le Traité des arbres résineux conifères (imprimerie de J. Collignon 1768), qui empruntent des extraits de son Gardeners dictionary aux côtés de textes de Jean-Baptiste-Louis-Théodore de Tschudi (1734-1784).
- Dal 1721 fino alla sua morte è stato il capo-giardiniere del giardino botanico di Chelsea. Nel 1722, successe a suo padre come soprintendente del jardin de la Compagnie des apothicaires (giardino della Compagnia dei farmacisti) di Chelsea. Fece di questo luogo uno dei più ricchi tesori di piante rare esotiche acclimatate in Europa. Si sposò con Mary Kennet dalla quale ebbe due figli: Charles e Philip. Miller rifiutò innanzitutto la nomenclatura binomiale di Carl von Linné (1707-1778) e preferì basarsi sulle classificazioni di Joseph Pitton de Tournefort (1656-1708) e di John Ray (1627-1705). Fu soltanto in occasione della ottava edizione del suo Dictionnaire, nel 1768, che adottò la classificazione linneana. Ciò nondimeno, certi generi che descrisse nella sua quarta edizione sono considerati validi. Intrattenne un'importante corrispondenza con altri botanici e ottenne numerosi campioni da tutto il mondo, specie che coltivò in Gran Bretagna. Trasmise le sue conoscenze a William Aiton, che diventerà il capo giardiniere dei Royal Botanic Gardens di Kew e a William Forsyth (1737 – 1804). Si deve a Miller l'inizio della coltivazione del cotone nell'allora nuova colonia britannica della Georgia: vi piantò i primi semi nel 1733. I suoi libri furono spesso tradotti e utilizzati come nel Traité des arbres résineux conifères (Trattato degli alberi resiniferi coniferi) (pubblicato da J. Collignon 1768), che riporta estratti del suo Gardeners dictionary accanto a testi di Johann Louis Baptist Tschudi (1734-1784).
- Philip Miller was een Britse plantkundige. Voor botanische namen is hij van groot belang omdat hij overzichtswerken publiceerde, juist in de tijd vlak voor en vlak na het magnum opus van Linnaeus. Daardoor is hij de eerst bekende auteur van een groot aantal botanische namen. Hij wordt dan geciteerd met de afkorting "Mill.". Van 1722 tot 1770 was Miller tuinier van de Chelsea Physic Garden.
- Philip Miller var en botaniker av skotsk herkomst. Han ble valgt til Fellow of the Royal Society på grunn av sin kunnskap om levende planter. Han lærte opp William Aiton som senere ble hovedgartner ved Kew og William Forsyth som slekten Forsythia ble oppkalt etter. Den fjerde hertugen av Bedford satte ham til oppsyn med bl.a. beskjæringen av frukttrær ved Woburn Abbey.
- Philip Miller foi um botânico inglês de origem escocesa que exerceu as funções de jardineiro chefe no Chelsea Physic Garden de 1721 até 1770. Foi o mais destacado autor sobre horticultura no século XVIII.
- Philip Miller a fost un botanist de origine scoţiană. Miller a fost grădinarul şef al cunoscutului parc-grădină Chelsea Physic Garden începând cu 1721 până la scurt timp înaintea morţii sale. Lucările sale din 1724, Dicţionarul gradinarului şi floricultorului, sau Un sistem complet de horticultură (în original, The Gardener's and Florists Dictionary or a Complete System of Horticulture) şi din 1731, Dicţionarul grădinarului conţinând metode de cultivare şi îmbunătăţire a fructelor de bucătărie şi ale gradinii cu flori (în original, The Gardener's Dictionary containing the Methods of Cultivating and Improving the Kitchen Fruit and Flower Garden) au fost pentru decenii cărţi clasice în domeniu. Miller a ţinut legături strânse cu alţi botanişti, obţinând seminţe de plante şi plante din toată lumea, multe dintre acestea fiind pentru prima dată cultivate şi aclimatizate în Anglia. William Aiton, care a devenit ulterior grădinar-şef al Royal Botanic Gardens, Kew, respectiv William Forsyth, după care Forsythia a fost denumită, s-au numărat printre elevii săi. Miller a fost circumspect, la începuturile carierei sale, în a folosi denumirea binomială a lui Carolus Linnaeus, preferând clasificarea folosită de Joseph Pitton de Tournefort şi John Ray. Ulterior, a comutat complet la sistemul lui Linnaeus odată cu publicarea celei de-a opta ediţii a Dicţionarului grădinarului (The Gardener's Dictionary) din 1768, având anterior contribuţii la denominarea unor genuri, aşa cum au fost Larix and Vanilla, pe care le-a denumit conform sistemului lui Linnaeus încă din 1754, odată cu apariţia ediţiei a patra a sus-numitului dicţionar. Miller este cel care a trimis seminţe de bumbac pentru prima dată în America de Nord. În 1733, Miller a trimis seminţe de bumbac în viitorul stat american Georgia.
- Фи́лип Ми́ллер — английский ботаник шотландского происхождения. Филип Миллер был сыном крестьянина-овощевода. В течение почти пятидесяти лет — с 1721 (по другим данным с 1722) почти до самой своей смерти Филип Миллер занимал должность главного садовника ботанического сада Chelsea Physic . Он вёл переписку с другими ботаниками и получал растения со всего света. Многие растения именно им были впервые культивированы в Англии. Познания Филипа Миллера в области ботаники были для своего времени чрезвычайно глубоки. Он был наставником Уильяма Айтона и Уильяма Форсайта, ставших впоследствии известными ботаниками. Миллер отрицательно относился к новой биномиальной номенклатуре Карла Линнея, предпочитая классификации Жозефа Питтона де Турнефора и Джона Рэя. Полностью перешёл к системе Линнея он лишь в издании своего «Словаря садовода…», появившегося в 1768 году, хотя некорые ботанические роды — например, Лиственницу (Larix) и Ваниль (Vanilla) — он описал в соответствии с системой Линнея и в более раннем издании этой книги, ещё в 1754.
- Philip Miller (1691 - 1771-12-18) var en botaniker av skotskt påbrå. Från 1721 till strax före sin död var Miller förste trädgårdsmästare vid Chelsea Physic Garden. Han skrev The Gardener's and Florists Dictionary or a Complete System of Horticulture (1724) samt The Gardener's Dictionary containing the Methods of Cultivating and Improving the Kitchen Fruit and Flower Garden (1731). Miller korresponderade med andra botanister och erhöll plantor från alla världens hörn. Många av dessa blev han den förste att odla i England. William Aiton, som senare blev förste trädgårdsmästare i Kew Gardens, och William Forsyth (efter vilken forsythian är uppkallad) var båda elever till Miller. Miller tvekade att använda den nya binomiala nomenklaturen som Carl von Linné introducerat, utan föredrog till en början det klassifikationssystem som Joseph Pitton de Tournefort och John Ray förespråkade. Inte förrän vid åttonde utgåvan av Gardener's Dictionary 1768 övergick han till fullo till Linnés system. Miller sände de första bomullsfröna till Georgia 1733.
- 菲利普·米勒（Philip Miller，1691年 - 1771年12月18日），是一名苏格兰的植物学家，在世時經常從事植物研究。
|
![[RDF Data]](/statics/sw-cube.png)
