| dbpprop:abstract
|
- Obshchina were peasant communities, as opposed to individual farmsteads, or khutors, in Imperial Russia. The term derives from the word общий, obshchiy (common). This institution was effectively destroyed by the Stolypin agrarian reforms (1906–1914), the Russian Revolution and subsequent collectivization of the USSR. Even after the emancipation of the serfs in 1861, a peasant in his everyday work normally had little independence from obshchina, governed at the village level by the full assembly of the community (skhod). Among its duties were control and redistribution of the common land and forest (if such existed), levying recruits for military service, and imposing punishments for minor crimes. Obshchina was also held responsible for taxes underpaid by members, as well as for their crimes. This type of shared responsibility was known as krugovaya poruka, although the exact meaning of this expression has changed over time. The nineteenth-century Russian philosophers attached signal importance to obshchina as a unique feature distinguishing Russia from other countries. Alexander Herzen, for example, hailed this pre-capitalist institution as a germ of the future socialist society. His Slavophile opponent Aleksey Khomyakov regarded obshchina as symbolic of the spiritual unity and internal co-operation of Russian society and worked out a sophisticated "Philosophy of Obshchina" which he called sobornost.
- Obščina byla tradiční společenská organizační forma typická pro předfeudální (rodové) a feudální (středověké) společnosti především ve východní Evropě, ale i mimo ní. Pro obščinu byl charakteristický kolektivní způsob hospodaření s půdou ve smyslu jejího užití a práce na ní. Kolektivní forma spolupráce a sdílení zaručovala rodovým i středověkým lidským skupinám lepší přežití a přístup ke zdrojům potravy. Systém obščiny byl v podstatě opozicí k soukromému vlastnictví. Nicméně samo slovo obščina je ruského původu a užívá se jako terminus technicus pro formu zemědělského hospodaření a společenské organizace ruského venkova fungující v podstatě i po zrušení nevolnictví v roce 1861 až do konce carského režimu v roce 1917.
- Obščina è un termine utilizzato nell'età dell'Impero Russo per riferirsi alle comunità di contadini, come opposto alle attività agricole individuali, o khutors, i cui fondi venivano assegnati ai contadini. La parola deriva dall'aggettivo russo общий, obščij, comune. Questo istituto cadde in disuso dopo le riforme agrarie di Pyotr Stolypin, la Rivoluzione Russa e la conseguente collettivazione nell'Unione Sovietica. Persino dopo l'emancipazione dei servi della gleba e l'abolizione di questo tipo di schiavitù, avvenuta nel 1861, il contadino nel suo lavoro giornaliero normalmente poca indipendenza dalle decisioni assunte dalla obscina, tramite il suo organo direttivo, l'assemblea plenaria della comunità. Le determinazioni di questa riguardavano infatti il controllo e la redistribuzione della terra comune e delle foreste (qualora fossero sotto la sua giurisdizione), l'arruolamento di reclute per il servizio militare statale (ogni comunità infatti era obbligata a contribuire, con un determinato numero di uomini, alla difesa dello stato russo) e l'erogazione di punizioni per i crimini minori. Obscina era anche ritenuta responsabile in caso di mancato pagamento delle tasse da parte di alcuno fra i suoi membri, così come dei loro crimini. Questo tipo di responsabilità condivisa era nota con il nome di krugovaya poruka, anche se l'esatto significato di questa espressione cambiò nel corso del tempo. Vicino alle proprietà comuni stavano solitamente le proprietà padronali, che i contadini, pur affrancati dalla servitù, erano obbligati a lavorare il più delle volte per minimi compensi e trascurando le proprie occupazioni. Tale istituto è descritto accuratamente dallo scrittore russo Lev Tolstoj nel suo romanzo Resurrezione. I filosofi russi del XIX secolo considerarono l'obscina come un fattore unico nel panorama europeo, tale da distinguere la Russia dalle altre nazioni civilizzate. Aleksandr Ivanovic Herzen, per esempio, vide in questo istituto pre-capitalistico il germe di una futura società socialista. Aleksej Stepanovic Chomjakov, reputando invece questo istituto il simbolo dell'unità spirituale e della cooperazione interna della società russa, elaborò una sofisticata "Filosofia dell'Obscina".
- Obsjtsjina was de benaming voor boerengemeenschappen die tegenover individuele boerderijen of choetoren stonden in het Russische Rijk. Het begrip is afgeleid van het woord "obsjtsji"wat bijvoorbeeld als "gemeenschappelijk" kan betekenen. Deze instelling werd volledig verwoest door de landbouwhervormingen van Stolypin (1906-1914) en de Russische Revolutie gevolgd door de collectivisatie van de Sovjet-Unie. Zelfs na de emancipatie van de kleine boeren in 1861 was de kleine boer in zijn dagelijks werk nog grotendeels afhankelijk van de obsjtsjina, die op het dorpsniveau werd bestuurd door het volledige assemblee van de gemeenschap (schod). Tot haar taken behoorden het bestuur en de herverdeling van het gezamenlijke land en bos (indien aanwezig), het werven van rekruten vor de militaire dienst en het opleggen van streffen voor kleine vergrijpen. De Obsjtsjina werd ook verantwoordelijk gehouden voor wanbetalingen van belastingen door leden ervan en vaak ook voor de misdaden die ze begingen. Deze vorm van gedeelde verantwoordelijkheid stond bekend als круговая порука; (Kroegavaja paroeka), hoewel de exacte betekenis van deze uitdrukking veranderde over de tijd. De 19e eeuwse Russische filosofen verbonden veel belang aan de obsjtsjina als een uniek fenomeen dat Rusland onderscheidde van andere landen. Aleksandr Herzen prees het bijvoorbeeld als een vorm van een pre-kapitalistische institutie als een begin van de toekomstige socialistische samenleving. Zijn Slavofiele tegenstander Aleksej Chomjakov zag obsjtsjina als symbolisch voor de spirituele eenheid en interne samenwerking van de Russische samenleving en werkte dit uit tot een verfijnde "filosofie van obsjtsjina".
- Obshchina era denumirea dată în Imperiul Rus comunităţilor săteşti (obştile săteşti) pentru a le deosebi de ţăranii care exploatau ferme independente şi care locuiau în hutoare. Termenul derivă din cuvântul rusesc общий "obşci" ("comun"). Această instituţie a fost desfiinţată de reformele agrare ale lui Stolîpin (1906-1914) şi de revoluţia bolşevică şi de colectivizarea agriculturii. Chiar şi după emanciparea iobagilor din 1861, ţăranul era în continuare legat de obştea sătească, condusă la nivel local de de adunarea sătească (shod). Printre obligaţiile obştei se aflau controlul şi redistribuirea a pămanturilor şi pădurilor comune, recrutarile pentru armata imperială şi pedepsirea infractorilor mărunţi. Obşcina era de asemenea făcută responsabilă pentru neplata taxelor şi impozitelor de către membrii ei, ca şi pentru infracţiunile făcute de aceştia. Acesta era un tip de împărţire a responsabilităţii. În secolul al XIX-lea, filozofii ruşi considerau obşcina drept o caracteristică unică prin care Rusia se deosebea de alte ţări. Alexandr Herzen, părintele socialismului rusesc, saluta această instituţie pre-capitalistă ca pe germenul viitoarei socităţi socialiste. Oponentul lui slavofil, Alexei Homiakov, considera obşcina ca un simbol al unităţii şi cooperării interne a societăţii ruse şi lucra la o sofisticată "filozofie a obşcinei".
|
| rdfs:comment
|
- Obshchina were peasant communities, as opposed to individual farmsteads, or khutors, in Imperial Russia. The term derives from the word общий, obshchiy (common). This institution was effectively destroyed by the Stolypin agrarian reforms (1906–1914), the Russian Revolution and subsequent collectivization of the USSR.
- Obščina byla tradiční společenská organizační forma typická pro předfeudální (rodové) a feudální (středověké) společnosti především ve východní Evropě, ale i mimo ní. Pro obščinu byl charakteristický kolektivní způsob hospodaření s půdou ve smyslu jejího užití a práce na ní. Kolektivní forma spolupráce a sdílení zaručovala rodovým i středověkým lidským skupinám lepší přežití a přístup ke zdrojům potravy.
- Obščina è un termine utilizzato nell'età dell'Impero Russo per riferirsi alle comunità di contadini, come opposto alle attività agricole individuali, o khutors, i cui fondi venivano assegnati ai contadini. La parola deriva dall'aggettivo russo общий, obščij, comune. Questo istituto cadde in disuso dopo le riforme agrarie di Pyotr Stolypin, la Rivoluzione Russa e la conseguente collettivazione nell'Unione Sovietica.
- Obsjtsjina was de benaming voor boerengemeenschappen die tegenover individuele boerderijen of choetoren stonden in het Russische Rijk. Het begrip is afgeleid van het woord "obsjtsji"wat bijvoorbeeld als "gemeenschappelijk" kan betekenen. Deze instelling werd volledig verwoest door de landbouwhervormingen van Stolypin (1906-1914) en de Russische Revolutie gevolgd door de collectivisatie van de Sovjet-Unie.
- Obshchina era denumirea dată în Imperiul Rus comunităţilor săteşti (obştile săteşti) pentru a le deosebi de ţăranii care exploatau ferme independente şi care locuiau în hutoare. Termenul derivă din cuvântul rusesc общий "obşci" ("comun"). Această instituţie a fost desfiinţată de reformele agrare ale lui Stolîpin (1906-1914) şi de revoluţia bolşevică şi de colectivizarea agriculturii.
|
![[RDF Data]](/statics/sw-cube.png)
