| dbpprop:abstract
|
- The Kara Koyunlu or Qara Qoyunlu, also called the Black Sheep Turkomans;, were a Shi'ite Oghuz Turkic tribal federation that ruled over the territory comprising the present-day Armenia, Azerbaijan, Iranian Azerbaijan, western Iran, eastern Turkey and Iraq from about 1375 to 1468. The Kara Koyunlu Turkomans at one point established their capital in Herat in eastern Persia, and were vassals of the Jalayirid dynasty in Baghdad and Tabriz from about 1375, when the leader of their leading tribe, ruled over Mosul. However, they rebelled against the Jalayirids, and secured their independence from the dynasty with the conquest of Tabriz by Qara Yusuf. In 1400, the armies of Tamerlane defeated the Kara Koyunlu, and Qara Yusuf fled to Egypt seeking refuge with the Mamluks. He gathered an army and by 1406 had taken back Tabriz. In 1410, the Kara Koyunlu captured Baghdad. The installation of a subsidiary Black Sheep Turkomans line there hastened the downfall of the Jalayirids whom they had once served. Despite internal fighting amongst Kara Yusuf's descendants after his death in 1420, and the increasing threat of the Timurids, the Black Sheep Turkomans maintained a strong grip over the areas they controlled. Jahān Shāh made peace with the Timurid Shāh Rukh Mirzā, however, this soon fell apart. When Shāh Rukh died in 1447, the Black Sheep Turkomans annexed portions of Iraq and the eastern coast of the Arabian Peninsula, as well as Timurid controlled western Iran. Though much territory was gained during his rule, Jahān Shāh's reign was troubled by his rebellious sons and the almost autonomous rulers of Baghdad, whom he expelled in 1464. In 1466, Jahān Shāh attempted to take Diyar Bakr from the White Sheep Turkomans, however, this was a catastrophic failure resulting on Jahān Shāh's death and the collapse of the Black Sheep Turkoman's control in the Middle East. By 1468, at their height under Uzun Hasan (1452-1478), Aq Qoyunlu Turkomans defeated the Qara Qoyunlu and conquered Iraq, Azerbaijan, and western Iran.
- Die Qara Qoyunlu (turkmenisch Garagoýunly - mit schwarzen Hammeln) waren eine turkmenische Stammesföderation in Ostanatolien, Aserbaidschan und weiten Teilen des Irak und des Iran (ca.1380-1469). Als Hauptstadt kann Täbris angesehen werden.
- Els Kara Koyunlu o Qara Qoyunlu (Xai Negre) foren un grup o federació de tribus turcmanes que va governar a part de les modernes Iran, Turquia, Iraq, Armènia i Azerbaidjan del 1375 al 1468. La pròpia tribu Kara Koyunlu (Baranlu) era d'origen oghuz i després se li van unir altres tribus com els sadlu del Nakhitxevan, els dhukarlu d'Erzurum, els alpaghut de Marash, els baharlu d'Hamadan, els karamanlu de Gandja i Bardaa, els djakirlu d'Ardabil, els ayinlu i algunes menors així com la comunitat turcmana coneguda com Kara Ulus.
- Kara kojunluský(též Kara Koyunlu nebo Qara Qoyunlu) byla historická říše v oblasti Blízkého východu,která v době svého největšího rozmachu zahrnovala území dnešní Arménie,Ázerbajdžánu,Iráku,východního Turecka a západního Íránu. Existovala v letech 1375 až 1468 a její konec přivodil rivalský stát ze severu,Ak kojunluský.
- Los Kara Koyunlu o Qara Qoyunlu, también llamados los turcos de ovejas negras, fueron una federación tribal chii turcómana que gobernó sobre el territorio comprendido lo que hoy es Armenia, República de Azerbaiyán, Azerbaiyán Meridional, Irán occidental, Turquía oriental e Irak desde alrededor de 1375 hasta 1468. Los turcómanos Kara Koyunlu en un momento dado establecieron su capital en Herat en Persia oriental, y eran vasallos de la dinastía jalayirida en Bagdad y Tabriz desde alrededor de 1375, cuando el líder de su tribu principal, gobernaba Mosul. Sin embargo, se revelaron contra los jalayiridas, y aseguraron su independencia de la dinastía con la conquista de Tabriz por Qara Yusuf. En 1400, los ejércitos de Tamerlán derrotaron a Kara Koyunlu, y Qara Yusuf huyó a Egipto buscando refugio con los mamelucos. Reunió un ejército y para 1406 había recuperado Tabriz. En 1410, los Kara Koyunlu capturaron Bagdad. La instalación de una línea de turcomanos de oveja negra subsidiaria allí aceleró la caída de los jalayiridas a los que en el pasado habían servido. A pesar de la lucha interna entre los descendientes de Kara Yusuf después de su muerte en 1420, y la creciente amenaza de los timúridas, los turcomanos de oveja negra mantuvieron fuertemente sujetas las regiones que controlaban. Jahān Shāh hizo la paz con el timúrida Shāh Rukh Mirzā, sin embargo, esto pronto se desbarató. Cuando Shāh Rukh murió en 1447, los turcomanos de oveja negra anexionaronse porciones de Irak y la costa oriental de la Península Arábiga, así como los timúridas controlaban el oeste de Irán. Aunque gran parte del territorio se ganó durante su gobierno, el reinado de Jahān Shāh estuvo lleno de tribulaciones por sus rebeldes hijos y los casi autónomos gobernantes de Bagdad, a los que expulsó en 1464. En 1466, Jahān Shāh intentó tomar Diyarbakır a los turcomanos de oveja blanca, sin embargo, esto fue un fracaso catastrófico que dio como resultado la muerte de Jahān Shāh y el colapso del control de los turcomanos de oveja negra en el Oriente Medio. Para 1468, en su cúspide con Uzun Hasan (1452-1478), los turcomanos Ak Koyunlu "oveja blanca" derrotaron a los Kara Koyunli y conquistaron Irak, Azerbaiyán y el oeste de Irán.
- Les Kara Koyunlu ou Qara Qoyunlu, aussi appelée les Moutons Noirs Turcomans, sont une fédération tribale d'origine turcomane qui régnait sur ce qui est aujourd'hui l'Est de l'Anatolie, l'Arménie, l'Azerbaïdjan iranien, et le nord de l'Iraq de 1375 à 1468. Les turcomans Moutons noirs établirent dans un premier temps leur capitale à Herat à l'est de la Perse, et sont les vassaux de la dynastie des Jalayirides à Bagdad et Tabriz vers environ 1375, quand le chef de leur tribu dominante, règne sur Mossoul. Cependant, les Turcomans se rebellent contre les Jalayirides, et protègent leur indépendance vis-à-vis de la dynastie avec la conquête de Tabriz par Qara Yusuf. Cependant, en 1400, les armées de Tamerlan infligent une défaite aux Turcomans Moutons Noirs, et Kara Yusuf fuit en Égypte où il trouve refuge auprès des Mamelouks. Il réunit une armée et en 1406 reprend Tabriz. En 1410, les Turcomans Moutons Noirs prennent Bagdad. L'installation d'une nouvelle lignée de Turcomans Moutons Noirs accélère la chute des Jalayirides qu'ils avaient autrefois servis. Malgré des luttes internes parmi les descendants de Kara Yusuf après sa mort en 1420, et la menace montante des Timourides, les Turcomans Moutons Noirs maintiennent une forte prise sur les lieux qu'ils contrôlent. Jahān Shāh fait la paix avec le Timouride Shah Rukh, mais bientôt la paix se désagrège. Quand Shah Rukh meurt en 1447, les Turcomans Moutons Noirs annexent des portions de l'Iraq et la côte est de l'Arabie, tandis que les Timourides contrôlent l'ouest de l'Iran. Bien que plusieurs territoires furent gagnés durant son règne, le règne de Jahān Shāh est troublé par la rébellion de ses propres fils et des dirigeants autonomes de Bagdad, qu'il expulse en 1464. En 1466, Jahān Shāh essaye de prendre Diyarbakır aux Turcomans Moutons Blancs, mais l'opération se solde par une défaite catastrophique, la mort de Jihan Shah et l'effondrement du contrôle des Turcomans Moutons Noirs sur le Moyen-Orient. Vers 1468, les Turcomans Moutons Blancs, sous le règne d'Uzun Hasan (Hassan le Grand), ont éliminé les derniers vestiges des Turcomans Moutons Noirs.
- I Kara Koyunlu, o "Turcomanni della Pecora Nera", erano una federazione tribale turcomanna che dominò l'attuale Azerbaijan, inclusi gli attuali Iran nordoccidentale e Iraq dal 1375 al 1468. Questa popolazione era in stato di vassallaggio alla dinastia jalayride di Baghdad e Tabriz dal 1375, quando il capo della loro tribù regnante governava Mossul, ma si ribellò e guadagnò la propria indipendenza sotto la guida di Kara Yusuf. Nel 1400 Tamerlano sconfisse i Kara Koyunlu, costringendo Kara Yusuf alla fuga in Egitto, dove trovò la protezione dei Mamelucchi. Egli radunò un esercito e nel 1406 riconquistò Tabriz. Nel 1410 essi catturarono Baghdad, dove l'insediamento di una dinastia turcomanna sancì la caduta dei Jalairidi. Nonostante le lotte di successione tra gli eredi di Kara Yusuf, morto nel 1420, e la crescente minaccia dei Timuridi, i Kara Koyunlu mantennero una forte presa sui territori in loro possesso. Jihan Shah stipulò una pace col Timuride Shah Rukh, ma questa fu presto ignorata: quando Shah Rukh morì nel 1447, i Kara Koyunlu annetterono parte dell'Iraq e la costa orientale della penisola arabica, mentre i Timuridi l'Iran orientale. Nonostante che la gran parte delle conquiste avvennero sotto il suo governo, il regno di Jihan Shah, questo fu turbato dalle ribellioni dei suoi figli e i governatori di Baghdad, diventati quasi del tutto autonomi fin quando egli si decise ad espellerli nel 1464. Nel 1466 egli tentò di prendere Diyar Bakr agli Ak Koyunlu, ma questo tentativo si risolse con la morte dello stesso Jihan Shah e col crollo del regno dei Kara Koyunlu. Nel 1468 gli Ak Koyunlu avevano ormai spazzato via i resti dei rivali.
- 黒羊朝（こくようちょう）は、イラク北部から東部アナトリアを経てアゼルバイジャン、イラン西部に広がる遊牧地帯を支配したトルコ系のイスラム王朝（1375年 - 1468年）。トゥルクマーンと呼ばれるトルコ系遊牧民の部族連合をもととする遊牧国家であり、王朝名はトルコ語でこの部族連合がカラ・コユンル(Karakoyunlu/Qara Qoyunlu)、すなわち「『黒い羊』に属する者」と呼ばれたことに由来する直訳名称である。
- De Kara Koyunlu of Qara Qoyunlu, ook wel het Rijk der Zwarte Schapen was een Sjiitische Oguzisch-Turks tribale federatie die over het huidige Armenië, Azerbeidzjan, Iraans Azerbeidzjan, West-Iran, Oost-Turkije en Irak heerste van 1375 tot 1468.
- Kara Kojunlu (albo Kara-Kojunlu, Karakojunlu, Kara Kojunłu) - po turecku znaczy dosłownie: "Czarna Owca". Federacja mongolskich i tureckich plemion, zamieszkująca Mezopotamię, Azerbejdżan,Kaukaz i część Persji w latach 1375-1469. Rywalizowała o dominację i ostatecznie przegrała z plemionami Ak Kojunlu.
- Qaraqoyunlu (în traducere din azeră Oaia neagră după steagul tribului) sau Karakoyunlu (Karakoiunlu), este un stat turcomani medieval în Asia de Sud-Vest (1410-1467). Suveranii: 1410-1420 Qara Yusif 1420-1436 Qara Isgander 1436-1467 Djahanşah 1467-1468 Hasan Ali În anul 1380, conducătorul confederaţiei tribale turcice Qaraqoyunlu, Qara Məhəmməd (în azeră "Mahammad cel Negru") a ocupat ţinuturile din jurul lacului Van. După moartea conducatorului l-a înlocuit fiul lui, Qara Yusif, care imediat s-a înfruntat cu pericolul timurid. În aceeaşi perioadă în partea sudică a Azerbaidjanului, exista statul Djelairid cu capitală în Tabriz (1341-1410). Suveranul acestui stat după anul 1382 era sultanul Ahmad. În 1386, Tamerlan a ocupat Tabrizul şi de acolo a înaintat spre Şirvan, Karabah şi Derbend, lăsând în urma sa doar jafuri şi distrugeri. Qara Yusif Qaraqoyunlu a încheiat pace cu suveranul djelairid sultan Ahmad, care rămăsese fără ţară, impotrivă lui Tamerlan. În 1392, forţele unite ale aliaţilor au suferit o înfrângere mare şi Qara Yusif a fost obligat să-şi părăsească domnia. El a fost un om cu caracter şi în 1394 şi-a încercat încă o dată şansa, dar în apropierea Bagdadului, a fost înfrânt de Tamerlan a doua oară. Căutându-şi un loc de azil sultanul Ahmad şi Qara Yusif au fost obligaţi să se refugieze în Egipt ca să obţină ajutorul sultanului mameluc. Însă temându-se de furia lui Tamerlan sultanul Egiptului i-a aruncat în temniţă. După moartea lui Tamerlan (1405), sultanul Egiptului îi elibereză pe suveranii - refugiaţi, sultan Ahmad Djelairi şi Qara Yusif Qaraqoyunlu. Sultanului djelairid Ahmad, care deja obţinuse Bagdadul, mai întâi ocupă Tabrizul. Dar, nici sultanul Ahmad nu a reuşit să-şi păstreze puterea şi Tabrizul a fost ocupat de fiul lui Miranşah, Abu Bakr. Între timp se întărise confederaţia triburilor turcice Qaraqoyunlu după întoarcerea liderului lor Qara Yusif, care a ocupat o parte din Azerbaidjan. Moneda (tanga de argint) Qaraqoyunlu din vremea lui Qara Yusif (1410-1420) În 1408, Qara Yusif a câştigat lupta cu fiul lui Tamerlan, Miranşah, în care a murit ultimul, el întrând în oraş invită tot pe Ahmad, sultanul din dinastia gelairidă, fiindcă nu avea legitimitate conform concepţiilor orientale medievale, numai că sultanul nu voia să accepte protectoratul Qaraqoyunlu. Când Qara Yusif a părăsit Tabrizul pentru o altă campanie militară, sultanul năpădind garnizoana sa, cheamă în ajutor pe Şirvanşah. Înainte de a ajunge armata Şirvanului Qara Yusif înfrânge oastea lui Ahmad în apropierea Tabrizului (30 august), unde ultimul a fost ucis, acesta fiind ultimul suveran din dinastiei Djelairizilor (1341-1410). În locul statului respectiv s-a înfiinţat statul Qaraqoyunlu cu capitala în Tebriz (1410-1468). Comandantul armatei Şirvanului, Kayumars, fiul lui Ibrahim I, căzut în prizonierat, a fost eliberat de Qara Yusif, fără nici-o condiţie, într-un mod foarte straniu pentru timpul respectiv şi bănuindu-l de înţelegere secretă cu suveranul Qaraqoyunlu, Ibrahim I şi-a executat pe propriul fiu. În aceşti ani situaţia în Şirvan era mult mai complicată, pentru că moartea lui Tamerlan a oferit oportunitatea îndeplinirii unei necesităţi istorice, unirea Azerbaidjanului, pentru care confruntau diferiţi suverani locali. Qara Yusif, folosind ca motiv executarea lui Kayumars, începe o campanie militară impotrivă Şirvanului. Alianţa Şirvanului cu micul stat feudal azer - Şaki şi regatul georgian Kahetia, suferă o înfrângere într-o luptă pe malul fluviului Kura (6 noiembrie 1412), adică la graniţa Şirvanului, de către cavaleria Qaraqoyunlu. Toţi suverani aliaţi, toată aristocraţia Şirvanului au căzut prizonieri. Doar în 1413, Ibrahim I în schimbul unui tribut imens, care a fost plătit pe urmă de către starostele breslelor meşteşugăreşti din Tabriz în fruntea cu Ahi Gassab, se întoarce în ţara sa, recunoscundu-se vasalul suveranului Qaraqoyunlu, iar armata de ocupaţie părăseşte Şirvanul. Qara Yusif planifica să supune total statul Şirvan şi să ocupe anumite regiuni din est. Dar, nu s-a realizat visul lui, a murit în 1420, chiar în mod neaşteptat în timp ce pleca la război. În timpul fiului lui Qara Yusif – Cahanşah sau Djahanşah (1435-1467) statul Qaraqoyunlu a devenit unul dintre cele mai puternice. Djahanşah şi-a propus să obţină susţinerea din partea nobilimii autohtone şi a promovat o politică centristă. În timpul său au fost efectuate campanii împotrivă adepţilor lui Timur Lenk care cărmuiau în Iran. Armatele lui Djahanşah au ocupat pentru o perioadă chiar capitală Herat a sultanilor din Horasan. În 1467 în luptă din Muş Djahanşah a fost infrânt de Uzun Hasan – căpetenia unei alte alianţe a triburilor turcice Ağqoyunlu. În locul statului Qaraqoyunlu s-a format statul Ağqoyunlu, a cărei capitală, de asemenea, era oraşul Tabriz.
- Кара́-Коюнлу́ (туркм. Garagoýunly; азерб. Qaraqoyunlu — от qara «черный», qoyun «баран»; букв. «чернобаранные», перс. قرة قویونلي) — кочевые тюркские племена, существовавшие в XIV—XV веках в Передней Азии, на территории современных Армении, Азербайджана, восточной Турции, северо-западного Ирана и Ирака. Правящий род происходил из огузского рода Ивэ. В числе племен Кара-Коюнлу были Бахарлу, Саадлу, Караманлу, Алпаут, Духарлу, Джагирлу, Хаджилу, Агачери. Ведущими среди них являлись Бахарлу и Саадлу. Правления племенного союза Кара-Коюнлу основал Кара-Мухаммед. После смерти Тимура, правитель Кара-Коюнлу Кара Юсуф выступил против его сына Миран-шаха на стороне старого правителя Ирака Арабского и Армении Ахмад-султана (из монгольского рода Джалаиридов), причём Миран-шах был разбит в 1408 году близ местности Сардруд и погиб, а государство Джалаиридов восстановлено. Ахмад-султан, в свою очередь, выступил против Кара-Коюнлу, в результате чего также погиб в 1410 году в битве при Шанби-Газане, а Кара-Юсуф стал правителем Арабского Ирака, Армении, объединённых в гос-во Кара-Коюнлу, образованного в том же 1410 году со столицей в Тебризе (современный Иран). Его сын, Джахан-шах, известный также как поэт под псевдонимом Хакики, принял титул султана. Воспользовавшись неурядицами среди Тимуридов, он повёл наступление на восток, занял весь Западный Иран, вторгся и в Восточный Иран и захватил Хорасан и Герат, но решил покинуть их, положив границей между своим государством и Тимуридами пустыню Дешт-и-Кевир. Однако в ноябре 1467 г. Джахан-шах погиб в бою с Узун-Хасаном Ак-Коюнлу, к которому и отошли все владения Кара-Коюнлу.
- Karakoyunlu, başkenti Tebriz olan ve 1380-1469 yılları arasında bugünkü Doğu Anadolu, Güney Kafkasya, İran Azerbaycanı ve Kuzey Irak arazilerinde egemenlik yapmış bir Azeri devletidir. Konustukları dil Azeri Lehcesi. Karakoyunlu Türkmen hanedanı Türkçe'nin Batı lehçesini konuşan, Türkmenlerin Yıva boyundan Baranlı oymağına bağlıydı. Kösedağ Savaşı'ndan (1243) sonra Anadolu'ya hakim olmaya başlayan İlhanlılar'ın etkisinin azalmaya başladığı dönemlerde Bayram Hoca Celayirîler'e bağlı kalarak yöresel yönetimini kurmuştu. Kardeşi Murad Hoca ise Celayirilerin Musul valisi idi. 1365'ten 1382'ye dek adıgeçen tevlete tâbi oldular. Toprakları 1380'de Musul ve Erzurum arasında uzanırken, 1387'de Tebriz'i fethettiler. 1408'de Mardin, Kazvin ve Sultaniye'yi, 30 Ağustos 1410'da Celayirilerden Irak-ı Arab ve Bağdat'ı da aldılar ve çeşitli milletlere hükmeden bir imparatorluk haline geldiler. Başkenti Erciş olan devletin bu yükselişi üçüncü hükümdarı Kara Yusuf dönemine denk gelir. Kara Yusuf 1400'de Celayirîler ile birlikte Timur İmparatorluğu tarafından yenilgiye uğrayarak Mısır'a Memlûklara sığınmıştı. Ancak Timur'un ölümünden sonra 1404'de Timur İmparatorluğundan Tebriz'i geri almış ve Celayirîleri de yıkmıştı. Karakoyunlular, Timur İmparatorluğu'nu kargaşadan çıkararak yeniden toparlamaya muvaffak olan Şah Ruh Han tarafından 1420'de tekrar yenilgiye uğratıldıysa da, Şah Ruh'un dönüşünden Karakoyunlu Hâkimi İskender Bey tekrar güçlenmiş ve Akkoyunlu Hâkimi Kara Osman'ı yerenek Doğu Anadolu'nun hakimiyetini tamamen elde etmişti. Fakat Şah Ruh 1435-36'da İskender Bey'in üzerine yürüyerek adıgeçeni tahttan indirdi ve yerine kendine sadık Cihan Şah'ı getirerek Tebriz valiliğine tayin etti. 1447'de Şah Ruh ölüp 1449'da Uluğ Bey suikast sonucu öldürülünce Timur İmparatorluğu'nda kargaşalar başgösterdi. Cihan Şah da bu durumundan istifade ederek isyan ett. Timurlu baskısının azaldığı 1437'den itibaren tekrar genişlemeye başlayan devlet, 1440'ta Gürcistan ve Tiflis'i, 1445'te İsfahan'ı, 1447'de Fars ve Kirman'ı, 1450'de Cürcan ve Mazenderan'ı, 1458'de Herat (sadece beş aylığına), Nişabur ve batı Horasan'ı fethederek geniş bir sahayı yönetimi altına aldı. Karakoyunluları'ın bu dönemde en önemli rakipleri Osmanlı Devleti ve Timurlular olmasına rağmen devleti yıkan darbe Akkoyunlular'dan geldi. Devlet 11 Kasım 1467'de Akkoyunlular'ın önderi Uzun Hasan'ın gerçekleştirdiği ani bir baskın sonucu Cihan Şah'ın ölümüyle yıkıldı ve toprakları bu devletin eline geçti. Van'daki Ulu Cami, İsfahan'daki Cuma Camisi ve Tebriz'de Gök Mescid ile medresesi Karakoyunlularin dini mimarisinin örnekleridir.
- 黑羊王朝是一古代的土庫曼部族聯盟。約于1375年-1468年統治今天的阿塞拜疆、伊朗西北部與伊拉克地區。
|
| rdfs:comment
|
- The Kara Koyunlu or Qara Qoyunlu, also called the Black Sheep Turkomans;, were a Shi'ite Oghuz Turkic tribal federation that ruled over the territory comprising the present-day Armenia, Azerbaijan, Iranian Azerbaijan, western Iran, eastern Turkey and Iraq from about 1375 to 1468.
- Die Qara Qoyunlu (turkmenisch Garagoýunly - mit schwarzen Hammeln) waren eine turkmenische Stammesföderation in Ostanatolien, Aserbaidschan und weiten Teilen des Irak und des Iran (ca.1380-1469). Als Hauptstadt kann Täbris angesehen werden.
- Els Kara Koyunlu o Qara Qoyunlu (Xai Negre) foren un grup o federació de tribus turcmanes que va governar a part de les modernes Iran, Turquia, Iraq, Armènia i Azerbaidjan del 1375 al 1468.
- Kara kojunluský(též Kara Koyunlu nebo Qara Qoyunlu) byla historická říše v oblasti Blízkého východu,která v době svého největšího rozmachu zahrnovala území dnešní Arménie,Ázerbajdžánu,Iráku,východního Turecka a západního Íránu. Existovala v letech 1375 až 1468 a její konec přivodil rivalský stát ze severu,Ak kojunluský.
- Los Kara Koyunlu o Qara Qoyunlu, también llamados los turcos de ovejas negras, fueron una federación tribal chii turcómana que gobernó sobre el territorio comprendido lo que hoy es Armenia, República de Azerbaiyán, Azerbaiyán Meridional, Irán occidental, Turquía oriental e Irak desde alrededor de 1375 hasta 1468.
- Les Kara Koyunlu ou Qara Qoyunlu, aussi appelée les Moutons Noirs Turcomans, sont une fédération tribale d'origine turcomane qui régnait sur ce qui est aujourd'hui l'Est de l'Anatolie, l'Arménie, l'Azerbaïdjan iranien, et le nord de l'Iraq de 1375 à 1468.
- I Kara Koyunlu, o "Turcomanni della Pecora Nera", erano una federazione tribale turcomanna che dominò l'attuale Azerbaijan, inclusi gli attuali Iran nordoccidentale e Iraq dal 1375 al 1468. Questa popolazione era in stato di vassallaggio alla dinastia jalayride di Baghdad e Tabriz dal 1375, quando il capo della loro tribù regnante governava Mossul, ma si ribellò e guadagnò la propria indipendenza sotto la guida di Kara Yusuf.
- De Kara Koyunlu of Qara Qoyunlu, ook wel het Rijk der Zwarte Schapen was een Sjiitische Oguzisch-Turks tribale federatie die over het huidige Armenië, Azerbeidzjan, Iraans Azerbeidzjan, West-Iran, Oost-Turkije en Irak heerste van 1375 tot 1468.
- Kara Kojunlu (albo Kara-Kojunlu, Karakojunlu, Kara Kojunłu) - po turecku znaczy dosłownie: "Czarna Owca". Federacja mongolskich i tureckich plemion, zamieszkująca Mezopotamię, Azerbejdżan,Kaukaz i część Persji w latach 1375-1469. Rywalizowała o dominację i ostatecznie przegrała z plemionami Ak Kojunlu.
- Qaraqoyunlu (în traducere din azeră Oaia neagră după steagul tribului) sau Karakoyunlu (Karakoiunlu), este un stat turcomani medieval în Asia de Sud-Vest (1410-1467). Suveranii: 1410-1420 Qara Yusif 1420-1436 Qara Isgander 1436-1467 Djahanşah 1467-1468 Hasan Ali În anul 1380, conducătorul confederaţiei tribale turcice Qaraqoyunlu, Qara Məhəmməd (în azeră "Mahammad cel Negru") a ocupat ţinuturile din jurul lacului Van.
- Кара́-Коюнлу́ (туркм. Garagoýunly; азерб. Qaraqoyunlu — от qara «черный», qoyun «баран»; букв. «чернобаранные», перс.
- Karakoyunlu, başkenti Tebriz olan ve 1380-1469 yılları arasında bugünkü Doğu Anadolu, Güney Kafkasya, İran Azerbaycanı ve Kuzey Irak arazilerinde egemenlik yapmış bir Azeri devletidir. Konustukları dil Azeri Lehcesi. Karakoyunlu Türkmen hanedanı Türkçe'nin Batı lehçesini konuşan, Türkmenlerin Yıva boyundan Baranlı oymağına bağlıydı.
- 黑羊王朝是一古代的土庫曼部族聯盟。約于1375年-1468年統治今天的阿塞拜疆、伊朗西北部與伊拉克地區。
|
![[RDF Data]](/statics/sw-cube.png)
