| dbpprop:abstract
|
- Jean-Andoche Junot, Duc de Abrantes fou un general francès durant la Revolució Francesa i les Guerres Napoleòniques.
- Jean Andoche Junot, vévoda z Abrantès byl francouzský generál doby prvního císařství.
- Jean Andoche Junot, Herzog von Abrantès war ein französischer General und Adjutant Napoléons.
- Jean-Andoche Junot, 1st Duc d'Abrantès (September 24, 1771 – July 29, 1813) was a French general during the Revolutionary and Napoleonic Wars.
- Jean-Andoche Junot, Duque de Abrantes fue un general francés durante la Revolución francesa y las Guerras Napoleónicas.
- Jean-Andoche Junot, Abrantesin herttua, eli Rajuilma, oli ranskalainen sotilas.
- Jean-Andoche Junot, duc d’Abrantès, dit « la Tempête », 24 septembre 1771 à Bussy-le-Grand et mort le 29 juillet 1813 à Montbard était un général français.
- ジャン＝アンドシュ（ジャナンドシュ）・ジュノー（Jean-Andoche Junot, Duc d'Abrantès, 1771年10月23日 - 1813年7月29日）は、フランス革命期からナポレオン戦争期のフランスの軍人。ナポレオン崇拝者で、ナポレオンの母レティツィアからも「私の6番目の息子」と愛されていた。 コート＝ドール県の裕福な農民の息子として生まれ、20歳で一兵卒として従軍。トゥーロン攻略でナポレオンの副官として活躍。以後エジプト遠征、イタリア遠征（第1次、第2次）に付き従い、1806年にパリ知事になった。このとき、ミュラ元帥の妻であり、ナポレオンの妹であるカロリーヌと関係してスキャンダルになった。これが原因でポルトガル遠征軍司令官となり、困難を極めながらも1807年11月30日にリスボンを占領した。道中のスペインでは民衆を敵に回し、ゲリラ戦に苦しんだ。 私生活では阿片に手を出すほどその生活は荒み、ナポレオンからは疎んじられるようになってしまった。そして精神に異常をきたし、窓から飛び降りて自殺。
- Jean-Andoche Junot, hertog van Abrantes was een Frans generaal tijdens de revolutionaire en napoleontische oorlogen. Hij kreeg de bijnaam la Tempête ("de storm") wegens zijn wilde, onvoorspelbare karakter. Junots werd onderscheiden met de Légion d'honneur. Zijn naam staat gegraveerd op de Arc de Triomphe in Parijs. De Avenue Junot in Parijs is naar hem vernoemd.
- Jean-Andoche Junot, książę d'Abrantès - francuski generał w okresie od Rewolucji po wojny napoleońskie.
- Jean-Andoche Junot, duce d'Abrantès, a fost un militar şi diplomat francez din perioada războaielor napoleoniene. În 1791, după ce a făcut studii de drept, Junot s-a înscris ca voluntar în armata revoluţionară franceză. Se remarcă printr-o termeritate ieşită din comun, trăsătură ce îi câştigă porecla de „Furtuna”, cât şi gradul de sergent în iulie 1792. Participă la Asediul de la Toulon, unde este secretar al generalului Bonaparte, devenind un fidel admirator al acestuia. Este prim-aghiotant al acestui general în cadrul campaniei din Italia, remarcându-se într-o serie de bătălii, cum ar fi Millesimo sau Lonato. Este apoi însărcinat să ducă Directoratului drapelele capturate de la inamic şi primeşte gradul de colonel. Participă apoi la campania din Egipt, unde reuşeşte, printre altele, să reţină o întreagă armată turcă cu doar 500 de oameni, pe 8 august 1799 la Nazaret. Devine general de brigadă puţin după această bătălie. Se întoarce în Franţa în 1800 şi Bonaparte îl numeşte guvernator al Parisului pe 27 iulie şi general de divizie în 1801. Începând cu luna martie 1805 este numit ambasador la Lisabona, dar revine curând în Franţa şi participă la victoria de la Austerlitz în decembrie. Este în centrul unui scandal în care îi ia apărarea bancherului Récamier, a cărui soţie era opozantă a regimului, fapt ce îl scoate din graţiile Împăratului, care îi alocă un comandament obscur în Parma. Din iulie 1806 pare să revină în graţiile suveranului, care îl numeşte din nou guvernator al Parisului, dar Napoleon nu aprobă stilul de viaţă extravagant şi cheltuitor al lui Junot şi al soţiei sale, Laura. Cu toate acestea, lui Junot i se acordă la începutul lui 1807 comanda unui Corp de Observaţie şi în octombrie primeşte ordinul de a invada Portugalia, aliat al Regatului Unit. La sfârşitul lui noiembrie, Junot intră în Lisabona, regele Portugaliei fugind în Brazilia şi generalul este recompensat cu titlul de duce d'Abrantès şi este numit guvernator al ţării. În august 1808, o armată britanică de 10 000 de oameni debarcă în Portugalia şi îl învinge pe Junot, care îşi disperase forţele. Graţie, abilităţilor diplomatice extraordinare ale generalului Kellermann, britanicii semnează Convenţia de la Cintra, favorabilă francezilor, care sunt transportaţi în Franţa de flota britanică. După ce participă la campania din Germania, Junot se întoarce în peninsula iberică, comandând Corpul VIII din „Armata din Portugalia”, sub ordinele lui Masséna. Rănit grav la Rio Mayor în ianuarie 1811, generalul Junot se întoarce în Franţa. Participă apoi la Campania din Rusia în 1812, imputându-i-se o gravă greşeală la Valutina, unde a lăsat armata rusă să se retragă. Comportamentul său a fost însă apreciat la bătălia de la Moskova. Pe parcursul lui 1812 devenise din ce în ce mai evident că Junot nu mai era în deplinătatea facultăţilor sale mintale. Este numit guvernator al Provinciilor Ilire pe 20 ianuarie 1813 dar se prezintă la un bal de la Ragusa aproape gol, purtându-şi doar decoraţiile. Este apoi adus acasă la tatăl lui, dar se aruncă de la o fereastră şi moare de pe urma rănilor. Numele Junot este înscris pe Arcul de Triumf din Paris..
- Jean-Andoche Junot, duque de Abrantes foi um militar francês. Iniciou seus estudos em Chantillon, prosseguindo-os em Paris, quando, ao eclodir a Revolução Francesa, alistou-se como voluntário no Exército. Durante o cerco de Toulon (1793), no posto de sargento, foi escolhido como ajudante-de-ordens de Napoleão Bonaparte, com quem fez carreira na Itália, no Egito, na Áustria, na Guerra Peninsular e na Campanha da Rússia. Tendo se distinguido na Campanha da Itália, recebeu um ferimento na cabeça em Lonato, que seus biógrafos acreditam tenham lhe causado permanentes transtornos de pensamento e de carácter, afetando-lhe a capacidade de julgamento e tornando-o impetuoso e temperamental. Alcançou o posto de general durante a Campanha do Egito, mas, ferido em um duelo, foi capturado quando de seu retorno como inválido à França. Ao chegar, foi nomeado general de divisão e nomeado governador de Paris. Nesta época, desposou Laure Permon. O seu envolvimento com Portugal iniciou-se a partir de 1804, quando serviu um curto período como representante diplomático acreditado em Lisboa. Foi nesta época que, em abril de 1805, ao retornar de uma audiência com o Príncipe Regente de Portugal D. João, registrou no seu diário pessoal: Meu Deus! Como é feio! Como é feia a princesa! Meu Deus! Como são todos feios! Não há um só rosto gracioso entre eles, exceto o do príncipe herdeiro. De Portugal passou à Áustria, onde combateu na batalha de Austerlitz. Nomeado governador-geral de Parma, no ano seguinte foi nomeado governador militar de Paris. No comando do Corpo de Observação da Gironda, ocupou Portugal em fins de 1807, iniciando a Guerra Peninsular. Indicado como governador-geral de Portugal, foi feito duque de Abrantes. Diante da ofensiva de Arthur Wellesley (depois duque de Wellington) em Agosto, que bateu as tropas francesas na batalha da Roliça e na batalha do Vimeiro, Junot propôs aos ingleses um armistício que lhe permitiu a retirada: a Convenção de Sintra, assinada a 30 de Agosto. Voltou à península Ibérica com as tropas do general André Masséna, quando foi gravemente ferido. Durante a Campanha da Rússia, foi acusado de permitir a retirada do Exército russo após a batalha de Smolensk, embora tenha comandado o 8. º Corpo francês na batalha de Borondino. Já mostrando sinais de demência, em 1813 foi feito governador da Ilíria, tendo cometido suicídio, atirando-se por uma janela.
- Жан Андош Жюно (фр. Jean Andoche Junot, duc d'Abrantès). Дивизионный генерал. 15 января 1808 получил титул герцога д'Абрантес.
|
| rdfs:comment
|
- Jean-Andoche Junot, Duc de Abrantes fou un general francès durant la Revolució Francesa i les Guerres Napoleòniques.
- Jean Andoche Junot, vévoda z Abrantès byl francouzský generál doby prvního císařství.
- Jean Andoche Junot, Herzog von Abrantès war ein französischer General und Adjutant Napoléons.
- Jean-Andoche Junot, 1st Duc d'Abrantès (September 24, 1771 – July 29, 1813) was a French general during the Revolutionary and Napoleonic Wars.
- Jean-Andoche Junot, Duque de Abrantes fue un general francés durante la Revolución francesa y las Guerras Napoleónicas.
- Jean-Andoche Junot, Abrantesin herttua, eli Rajuilma, oli ranskalainen sotilas.
- Jean-Andoche Junot, duc d’Abrantès, dit « la Tempête », 24 septembre 1771 à Bussy-le-Grand et mort le 29 juillet 1813 à Montbard était un général français.
- Jean-Andoche Junot, hertog van Abrantes was een Frans generaal tijdens de revolutionaire en napoleontische oorlogen. Hij kreeg de bijnaam la Tempête ("de storm") wegens zijn wilde, onvoorspelbare karakter. Junots werd onderscheiden met de Légion d'honneur. Zijn naam staat gegraveerd op de Arc de Triomphe in Parijs. De Avenue Junot in Parijs is naar hem vernoemd.
- Jean-Andoche Junot, książę d'Abrantès - francuski generał w okresie od Rewolucji po wojny napoleońskie.
- Jean-Andoche Junot, duque de Abrantes foi um militar francês. Iniciou seus estudos em Chantillon, prosseguindo-os em Paris, quando, ao eclodir a Revolução Francesa, alistou-se como voluntário no Exército. Durante o cerco de Toulon (1793), no posto de sargento, foi escolhido como ajudante-de-ordens de Napoleão Bonaparte, com quem fez carreira na Itália, no Egito, na Áustria, na Guerra Peninsular e na Campanha da Rússia.
- Jean-Andoche Junot, duce d'Abrantès, a fost un militar şi diplomat francez din perioada războaielor napoleoniene. În 1791, după ce a făcut studii de drept, Junot s-a înscris ca voluntar în armata revoluţionară franceză. Se remarcă printr-o termeritate ieşită din comun, trăsătură ce îi câştigă porecla de „Furtuna”, cât şi gradul de sergent în iulie 1792.
- Жан Андош Жюно (фр. Jean Andoche Junot, duc d'Abrantès). Дивизионный генерал. 15 января 1808 получил титул герцога д'Абрантес.
|
![[RDF Data]](/statics/sw-cube.png)
