| dbpprop:abstract
|
- Inessa Armand (8 May 1874 – 24 September 1920), born Inès Stéphane, was a French-born Communist who spent most of her life in Russia. She was rumored to have had an affair with Vladimir Lenin. She was born in Paris as the daughter of Théodore Stéphane, an opera singer, and Nathalie Wild, a comedian. Her father died when she was only five and she was brought up by an aunt living in Moscow. At the age of nineteen she married Alexander Armand, the son of a wealthy Russian textile manufacturer. Together they opened a school for peasant children. She also joined a charitable group helping destitute women in Moscow. In 1903 she joined the illegal Social Democratic Labour Party. Armand distributed illegal propaganda and after being arrested in June 1907, she was sentenced to two years' internal exile in Mezen in Northern Russia. In November 1908 Armand managed to escape from Mezen and eventually left Russia to settle in Paris where she met Vladimir Lenin and other Bolsheviks living in foreign exile. In 1911 Armand became secretary for the Committee of Foreign Organizations established to coordinate all Bolshevik groups in Western Europe. Armand returned to Russia in July 1912, to help organize the Bolshevik campaign to get its supporters elected to the Duma. Two months later she was arrested and imprisoned, only to be released against bail in March 1913. Once again illegally leaving Russia, she went to live with Vladimir Lenin and Nadezhda Krupskaya in Galicia. She also began work editing Rabotnitsa. Armand was upset that many socialists in Europe chose not to fight against the war effort during World War I. She joined Lenin in helping to distribute propaganda that urged Allied troops to turn their rifles against their officers and start a socialist revolution. In March 1915, Inessa Armand went to Switzerland where she organized the anti-war International Conference of Socialist Women. On 1 March 1917, Tsar Nicholas II abdicated, leaving the Provisional Government in control of the country. The Bolsheviks in exile were now desperate to return to Russia to help shape the future of the country. The German Foreign Ministry, who hoped that their presence in Russia would help bring the war on the Eastern Front to an end, provided a special train for Armand, Vladimir Lenin and 26 other revolutionaries to travel to Petrograd. After the October Revolution Armand served as an executive member of the Moscow Soviet. Armand was a staunch critic of the Soviet government's decision to sign the Treaty of Brest-Litovsk. On her return to Petrograd, she became director of Zhenotdel, an organization that fought for female equality in the Communist Party and the Soviet trade unions, lasting till 1930 apparently. She also chaired the First International Conference of Communist Women in 1920. The spring of 1920 saw the appearance, again on Inessa’s initiative, of the journal Kommunistka, which dealt with "the broader aspects of female emancipation and the need to alter the relationship between the sexes if lasting change was to be effected". But the fifth number of this journal carried its founder’s obituary. Worn out by overwork and weakened by lack of food and warmth, she died of cholera at the age of forty-six. Inessa Armand has been portrayed in the movies Lenin in Paris (1981, played by Claude Jade), Le Train (1987, played by Dominique Sanda) and All My Lenins (1997, played by Janne Sevchenko).
- Inessa Armand, eigentl. Inès Elisabeth Armand war eine russische Revolutionärin französischer Herkunft.
- Inès Armand ou Inessa Armand, née 8 mai 1874 à Paris, morte le 24 septembre 1920 du choléra à Naltchik, est une communiste d'origine française, fille de Théodore Stéphane, chanteur d'opéra, et de Nathalie Wild, comédienne. Elle se marie en 1893 à Alexandre Armand, fils d'un riche fabricant de textile russe dont elle aura cinq enfants. En 1905 elle quitte son mari pour vivre avec son beau-frère Vladimir, mais cette liaison durera peu. Arrivée encore enfant en Russie, rapidement polyglotte, Inessa découvre les écrits de Lénine et adhère définitivement au marxisme. De retour à Moscou, devenue socialiste active, elle est emprisonnée à plusieurs reprises. Après deux évasions, elle séjourne longtemps en Europe de l'Ouest. Dès 1910, elle est la plus proche collaboratrice de Lénine. Elle participe aux conférences du mouvement de Zimmerwald et à la conférence internationale des femmes à Berne en 1915, à la réalisation desquelles elle contribue de manière essentielle. En avril 1917, elle revient avec Lénine en Russie. Après la Révolution, elle s'engage à fond en faveur des revendications féminines, entre autres comme membre du comité du parti, du comité exécutif et de la section féminine du comité central qu'elle préside de 1919 à sa mort.
- Inessa Armand francia születésű kommunista, aki élete túlnyomó többségét Oroszországban töltötte. Vlagyimir I. Lenin harcostársa és szeretője volt.
- ファイル:Alexander and inessa armand 1895. jpg 1895年、夫アレクサンドル(右)とともに イネッサ・アルマンド（ロシア語: Инесса Арманд、1874年5月8日 - 1920年9月24日）は、ソ連共産党、コミンテルンの活動家、女性運動家。レーニンとの親交で知られる。 本名イネス・ステファン（Inès Stéphane）。エリザヴェータ・フョードロヴナ・ステフェン（ロシア語: Елизавета Федоровна Стеффен）ともいう。
- Inessa Elisabeth Armand – rosyjska komunistka pochodzenia francuskiego. Pomawiana o to, że miała romans z Włodzimierzem Leninem i urodziła mu syna.
- Inês Armand foi uma comunista francesa que viveu a maior parte de sua vida na Rússia. Ela teve um prolongado romance com o líder soviético, Vladimir Lênin.
- Inessa Armand, este numele fiicei unui cântăreţ de operă francez, Theodore Stephan, şi a Nathaliei Wild, o englezoaică cu cetăţeanie franceză, s-a născut în Paris pe 8 mai 1873. Tatăl ei a murit când Inessa avea numai 5 ani, lasându-şi cele trei fete şi soţia fără sprijin material. Nathalia Wild s-a mutat cu fiicele la Londra, unde a început să dea lecţii de canto şi pian. Momentul de cotitură în viaţa Inessei Armand a reprezentat-o vizita facută în 1879 la Moscova, la mătuşa ei, care era profesoară de franceză şi muzică. Femeie tânără şi talentată, cunoscătoae a limbilor franceză, engleză şi rusă, excelentă pianistă, Inessa a devenit guvernantă. La vârsta de nouăsprezece ani s-a căsătorit cu Alexandr Evghenievici Armand, fiul unui negustor bogat. În următorii opt ani de zile a dus o viaţă conformă cu standardele înaltei socităţi moscovite, trăind în armonie cu soţul ei, (cu care a avut cinci copii), călătorind, citind foarte mult, (inclusiv literatură social-politică), ocupându-se cu actele caritabile, deschizând o şcoală pentru copii ţăranilor şi alăturându-se mişcării feministe careia i-a rămas credincioasă toată viaţa. Brusc, în 1905, şi-a părăsit soţul pentru fratele mai tânăr al acestuia, Vladimir. Încă din 1903, ea era implicată în activităţile ilegale ale Partidului Social Democrat al Muncii din Rusia. Inessa Armand a distribuit materiale de propagandă considerate subversive şi în 1907 a fost arestată (pentru a treia oară) şi a fost condamnată la doi ani de exil la Arhanghelsk. Ea a fost urmată în exil de Vladimir, dar acesta s-a îmbolnăvit de tuberculoză şi a plecat la tratament în Elveţia, unde a şi murit în 1909. Cu sprijinul financiar al tolerantului său soţ, în 1909, după eliberarea din exil, Inessa a părăsit Rusia şi s-a înscris la Universitatea din Bruxelles. S-a stabilit în acelaşi an la Paris, unde l-a cunoscut pe Lenin şi pe alţi bolşevici care trăiau în exil. Din acest moment, ea a trăit aproape nedespărţită de Lenin şi soţia lui. Legătura foarte apropiată care a avut-o cu Lenin, i-a făcut pe mulţi istorici şi biografi occidentali să presupună că ea a făcut parte dintr-un triunghi conjugal alături de liderul bolşevic şi de soţia acestuia. Tonul foarte intim al corespondenţei dintre Lenin şi Inessa, prezenţa ei aproape neîntreruptă în preajma familiei acestuia, însemnările din jurnalul ei, dau un oarecare fundament acestor speculaţii. Totuşi, nu există nici o dovada de necontestat a unei relaţii extraconjugale a lui Lenin. Inessa Armand a devenit în 1911 secretar al Comitetului pentru Organizaţiile din Străinătate, care trebuia să coordoneze toate grupurile bolşevice din Europa de vest. Ea s-a reîntors în Rusia în iulie 1912, pentru a ajuta la organizarea luptei bolşevicilor pentru pătrunderea în Dumă. Două luni mai târziu, a fost arestată şi a fost închisă pentru o jumate de an. La eliberare, în august 1913, ea s-a dus să locuiască alături de Lenin şi soţia acestuia, Nadejda Krupskaia, în Galiţia. În această perioadă a început să lucreze la editarea ziarului Rabotniţa (Muncitoarea). Inessa Armand a fost revoltată de faptul că mulţi socialişti europeni au susţinut eforturile de război ale guvernelor lor. Ea s-a alăturat poziţiei lui Lenin şi a făcut propagandă antirazboinică şi revoluţionară, îndemnând soldaţii să înceteze luptele, să întoarca armele împotriva conducătorilor militari şi politici şi să declanşeze revoluţia socialistă. În martie 1915, ea s-a dus în Elveţia, unde a organizat Conferinţa Internaţională a Femeilor Socialiste, o întrunire antirăzboinică. Pe 1 martie 1917, ţarul Nicolae al II-lea a abdicat, lăsând toată puterea în mâinile Guvernului Provizoriu. Bolşevicii din exil erau în acel moment disperaţi să să se reîntoarcă în Rusia, pentru a nu rămâne în afara vieţii politice din ţară. Ministrul de externe german, care spera că prezenţă la Petrograd a radicalilor bolşevici va ajuta încheierea unei păci separate pe frontul de est, a oferit fonduri substanţiale şi un tren special, sigilat, pentru V.I. Lenin, I. Armand şi alţi 26 de revoluţionari ruşi din exil, cu care aceştia au calătorit nestingheriţi din Elveţia, prin toată Germania aflate în plin război, prin Suedia şi Finlanda, până în capitala Rusiei. După Revoluţia din Octombrie, Inessa Armand a fost un critic ferm al deciziei guvernului sovietic de a semna Pacea de la Brest-Litovsk. După preluarea puterii de către bolşevici, a fost membru plin al Comitetului Central şi al Consiliului Economic Provincial din Moscova. În 1919 a plecat în Franţa unde a negociat repatrierea soldaţilor ruşi. La întoarcerea la Petrograd, a devenit director al Jenotdel, o organizaţie care milita pentru egalitatea femeilor în partidul comunist şi în sindicate. Ea a fost de asemenea preşedintele primei Conferinţe Internaţionale a Femeilor Comuniste ţinute în 1920. La scurtă vreme, în timpul unui concediu în nordul Caucazului, s-a îmbolnăvit de holeră şi a murit pe 24 septembrie 1920. Pesonajul Inessa Armand a fost portretizat în filmul Lenin în Paris (1981 în regia lui Serghei Iutkevici; În rolurile principale: Iuri Kajurov, Claude Jade .
- Файл:Alexander and inessa armand 1895. jpg Александр и Инесса Арманд. Ине́сса Фёдоровна Арма́нд — деятельница российского революционного движения, дочь оперного певца Теодора Стефана (урождённый Théodore Pécheux d’Herbenville) и актрисы, полуфранцуженки-полуангличанки еврейского происхождения, Натали Вильд.
- Inessa Armand var en fransk kommunist som tillbringade större delen av sitt liv i Ryssland. Hon anses ha varit Lenins älskarinna.
- Inessa Armand, Vladimir İlyiç Lenin'in metresi olarak tanınan 1874 doğumlu devrimci feminist. Lenin ve Bolşeviklerle Paris'te tanıştıktan sonra, Bolşeviklerin Duma'ya girebilmesi için kampanyalar yürüttü ve tutuklandı. Bu esnada Lenin ile mektuplaşmaları sürdü. Mektuplarının bir bölümü "özgür seks" üzerineydi. Lenin devrimci feministlerin özgür seks görüşlerini deşmeye çalışırken, olanlar oldu. Hapisten çıkınca Inessa, Lenin ve karısı Nadejda Krupskaya ile birlikte yaşamaya başladı. Başından geçen bir eski evlilik, komünizm ve feministler için verdiği savaşlar ve özgür seks, Inessa'nın 46 yaşında ölmesine neden olan zor hayatının parçalarıydı.
- Іне́са Арма́нд — діячка більшовицької партії та міжнародного комуністичного руху.
|
| rdfs:comment
|
- Inessa Armand (8 May 1874 – 24 September 1920), born Inès Stéphane, was a French-born Communist who spent most of her life in Russia. She was rumored to have had an affair with Vladimir Lenin. She was born in Paris as the daughter of Théodore Stéphane, an opera singer, and Nathalie Wild, a comedian. Her father died when she was only five and she was brought up by an aunt living in Moscow.
- Inessa Armand, eigentl. Inès Elisabeth Armand war eine russische Revolutionärin französischer Herkunft.
- Inès Armand ou Inessa Armand, née 8 mai 1874 à Paris, morte le 24 septembre 1920 du choléra à Naltchik, est une communiste d'origine française, fille de Théodore Stéphane, chanteur d'opéra, et de Nathalie Wild, comédienne. Elle se marie en 1893 à Alexandre Armand, fils d'un riche fabricant de textile russe dont elle aura cinq enfants. En 1905 elle quitte son mari pour vivre avec son beau-frère Vladimir, mais cette liaison durera peu.
- Inessa Armand francia születésű kommunista, aki élete túlnyomó többségét Oroszországban töltötte. Vlagyimir I. Lenin harcostársa és szeretője volt.
- ファイル:Alexander and inessa armand 1895.
- Inessa Elisabeth Armand – rosyjska komunistka pochodzenia francuskiego. Pomawiana o to, że miała romans z Włodzimierzem Leninem i urodziła mu syna.
- Inês Armand foi uma comunista francesa que viveu a maior parte de sua vida na Rússia. Ela teve um prolongado romance com o líder soviético, Vladimir Lênin.
- Inessa Armand, este numele fiicei unui cântăreţ de operă francez, Theodore Stephan, şi a Nathaliei Wild, o englezoaică cu cetăţeanie franceză, s-a născut în Paris pe 8 mai 1873. Tatăl ei a murit când Inessa avea numai 5 ani, lasându-şi cele trei fete şi soţia fără sprijin material. Nathalia Wild s-a mutat cu fiicele la Londra, unde a început să dea lecţii de canto şi pian.
- Файл:Alexander and inessa armand 1895. jpg Александр и Инесса Арманд.
- Inessa Armand var en fransk kommunist som tillbringade större delen av sitt liv i Ryssland. Hon anses ha varit Lenins älskarinna.
- Inessa Armand, Vladimir İlyiç Lenin'in metresi olarak tanınan 1874 doğumlu devrimci feminist. Lenin ve Bolşeviklerle Paris'te tanıştıktan sonra, Bolşeviklerin Duma'ya girebilmesi için kampanyalar yürüttü ve tutuklandı. Bu esnada Lenin ile mektuplaşmaları sürdü. Mektuplarının bir bölümü "özgür seks" üzerineydi. Lenin devrimci feministlerin özgür seks görüşlerini deşmeye çalışırken, olanlar oldu.
- Іне́са Арма́нд — діячка більшовицької партії та міжнародного комуністичного руху.
|
![[RDF Data]](/statics/sw-cube.png)
