| dbpprop:abstract
|
- The Eighth Crusade was a crusade launched by Louis IX, King of France, in 1270. The Eighth Crusade is sometimes counted as the Seventh, if the Fifth and Sixth Crusades of Frederick II are counted as a single crusade. The Ninth Crusade is sometimes also counted as part of the Eighth. Louis was disturbed by events in Syria, where the Mamluk sultan Baibars had been attacking the remnant of the Crusader states. Baibars had seized the opportunity after a war pitting the cities of Venice and Genoa against each other (1256–1260) had exhausted the Syrian ports that the two cities controlled. By 1265 Baibars had captured Nazareth, Haifa, Toron, and Arsuf. Hugh III of Cyprus, nominal king of Jerusalem, landed in Acre to defend that city, while Baibars marched as far north as Armenia, which was at that time under Mongol control. These events led to Louis' call for a new crusade in 1267, although there was little support this time; Jean de Joinville, the chronicler who accompanied Louis on the Seventh Crusade, refused to go. Louis was soon convinced by his brother Charles of Anjou to attack Tunis first, which would give them a strong base for attacking Egypt, the focus of Louis' previous crusade as well as the Fifth Crusade before him, both of which had been defeated there. Charles, as King of Sicily, also had his own interests in this area of the Mediterranean. The Khalif of Tunis, Muhammad I al-Mustansir, also had connections with Christian Spain and was considered a good candidate for conversion. In 1270 Louis landed on the African coast in July, a very unfavourable season for landing. Much of the army became sick due to poor drinking water, his Damietta born son John Sorrow died on August 3 and on August 25 Louis himself died from a "flux in the stomach", one day after the arrival of Charles. His dying word was "Jerusalem. " Charles proclaimed Louis' son Philip III the new king, but due to his youth Charles became the actual leader of the crusade. Due to further diseases the siege of Tunis was abandoned on October 30 by an agreement with the sultan. In this agreement the Christians gained free trade with Tunis, and residence for monks and priests in the city was guaranteed, so the crusade could be regarded as a partial success. After hearing of the death of Louis and the evacuation of the crusaders from Tunis, Sultan Baibars of Egypt cancelled his plan to send Egyptian troops to fight Louis in Tunis . Charles now allied himself with Prince Edward of England, who had arrived in the meantime. When Charles called off the attack on Tunis, Edward continued on to Acre, the last crusader outpost in Syria. His time spent there is often called the Ninth Crusade.
- Der Siebte Kreuzzug war ein christlicher Kriegszug in den Jahren 1270-1272 zur Entlastung der in Bedrängnis geratenen Kreuzfahrerstaaten. Er fand zunächst unter der Führung des französischen Königs Ludwig des Heiligen statt, der bereits den Sechsten Kreuzzug angeführt hatte und richtete sich zunächst gegen Tunis. Nach dem Tod Ludwigs wurde der Angriff auf Tunis aufgegeben und der Kreuzzug unter Karl von Anjou und Eduard I. von England ins Heilige Land weitergeführt. Der Siebte Kreuzzug erscheint in manchen Zählungen als der Achte, da der Kreuzzug von Damiette 1217–1221 und der Kreuzzug Friedrichs II. 1228 als Fünfter und Sechster Kreuzzug gezählt werden. Die Unternehmungen nach dem Ende der Belagerung von Tunis werden auch als Neunter Kreuzzug gezählt.
- Osmá křížová výprava byla stejně jako sedmá křížová výprava zorganizována francouzským králem Ludvíkem IX. Králi se nelíbil vývoj v Sýrii, kde na zbylé křižácké državy dotírali pohané. Mamlúcký sultán Baibars al-Bunduqdari využil války mezi Benátkami a Janovem a zmocnil se roku 1256 Haify, Toronu a Nazaretu. Navíc dobyl také křižáckou baštu Antiochii, kterou křesťané drželi bezmála 170 let. Kyperský král Hugo III. , který byl zároveň i vládcem Jeruzalémského království se vylodil u Akkonu, aby ubránil alespoň hlavní město.
- Entre 1271-1272 tuvo lugar la Novena Cruzada, que a veces se la agrupa con la Octava Cruzada, es comúnmente considerada como la última gran cruzada medieval a la Tierra Santa.
- Kahdeksas ristiretki vuonna 1270 oli Ludvig IX:n järjestämä ristiretki jonka alkuperäinen tavoite oli avustaa ristiretkeläisvaltioiden jäänteitä Syyriassa. Retki kuitenkin päätyi Tunisiaan, jossa Ludvig vietti kaksi kuukautta ennen kuin kuoli vatsatautiin. Tuohon aikaan mamelukit laajensivat valtaansa itäisellä Välimerellä. Jerusalemin kuningas oli vetäytynyt Akkoon, ja Ludvig halusi lähteä hänen avukseen. Ludvigin veli Anjoun Kaarle I taivutteli veljensä aloittamaan retken Tunisian valloituksella sillä verukkeella että Tunisiasta käsin olisi helpompi hyökätä Syyriaan ja Egyptiin. Tunisian sulttaanilla oli yhteyksiä Espanjaan, joten saattoi kuvitella että hän olisi käännytettävissä kristinuskoon. Tämä palveli ennen kaikkea Kaarlen omia valtapyrkimyksiä, sillä mamelukit havittelivat myös Sisiliaa. Retkeläiset saapuivat Afrikkaan heinäkuussa ja sairastuivat saastuneesta juomavedestä. Ludvig kuoli samana päivänä kuin Kaarle saapui paikalle. Kaarle julisti Ludvigin pojan Filip III Rohkean uudeksi kuninkaaksi, mutta tämän alaikäisyyden takia otti itse ristiretken johdon käsiinsä. Piiristysjoukkojen jatkuvan sairastelun takia Tunisin piiritys lopetettiin lokakuun 30. Sopimus sulttaanin kanssa takasi kaupungin munkeille vapauden harjoittaa uskontoaan, ja jonkinlaiset vapaakauppaoikeudet, joten ristiretkeä voidaan hyvällä tahdolla sanoa menestykseksi. Kaarle liittoutui Englannin Edvard Pitkäjalan kanssa. Kun Kaarle jatkoi Tunisian piiritystä, Edvard iski Syyriaan. Syyrian retki, Yhdeksäs ristiretki, lasketaan joskus osaksi kahdeksatta.
- La huitième croisade est une campagne militaire lancée par le roi Louis IX (appelé plus tard « saint Louis ») en 1270 à la suite des menaces que le sultan mamelouk Baybars fait peser sur les États latins d’Orient.
- L'ottava crociata fu diretta contro i domini musulmani in Africa settentrionale. Fu guidata da re Luigi IX, sotto pressione di papa Clemente IV. Lo scopo dichiarato della spedizione sarebbe stata la conversione forzata dei regnanti di Tunisi per far sì che essi si alleassero con i Franchi nella guerra contro i Mamelucchi di Baybars, attaccandone i loro confini occidentali, confinanti coi domini hafsidi di Muhammad I al-Mustansir. La crociata partì da Aigues Mortes nel luglio del 1270. Il re sbarcò a Tunisi assieme al fratello Carlo d'Angiò; ma l'assedio si prolungò molto e la peste decimò l'esercito, e uccise lo stesso re. Carlo d'Angiò prima di tornare in Sicilia con i resti della sua spedizione, concluse un trattato con il Califfo musulmano di Tunisi, grazie al quale otteneva il possesso di Malta e di Pantelleria.
- 第8回十字軍（だい8かいじゅうじぐん、1270年）は、フランス王ルイ9世が主導した十字軍。イスラム教国であるチュニジアを攻撃したが、飲み水の劣化や熱さにより病気がはびこり、ルイ9世も死去したため撤退した。 第7回十字軍の失敗の後、ルイ9世は内政に励んできたが、健康の不調で先が長くないと感じ、死ぬ前に再び十字軍を起こすことを望んだ。この間にマムルーク朝スルタンとなったバイバルスは、シリアにおけるキリスト教都市の大部分を征服しており、アッコン、トリポリ等がキリスト教側に残るのみだった。 ルイ9世の弟でホーエンシュタウフェン朝を滅ぼしシチリア王となっていた野心家のシャルル・ダンジューは、自己の勢力拡大のため、かつてシチリア王国に貢納していたがその後自立したハフス朝チュニジアの征服を提案した。チュニジアのスルタンは、以前からカタルーニャやイタリアのキリスト教徒との付き合いがあり、キリスト教への改宗も考えているといわれており、ルイ9世はそれを支援してチュニジアを十字軍の供給基地にしようと考えた。 しかし、十字軍がチュニジアに上陸すると現地勢力の抵抗を受け、滞陣中に飲み水の劣化や暑さにより病気が蔓延しだし、8月にルイ9世が没した他、娘婿のナバラ王テオバルド2世が帰途シチリアで没するなど、死亡者が相次いだ。シャルルと王太子フィリップ（フィリップ3世）は10月まで滞陣し、チュニジアとの貿易の回復、キリスト教徒の保護、賠償金等の条件でスルタンと和睦した。フィリップはフランスに戻り、シャルルは新たに到着したイングランド王太子エドワード（エドワード1世）と共にアッコンへ向かった（これを第9回十字軍と呼ぶことがある）。
- De Achtste Kruistocht is gestart door Lodewijk IX van Frankrijk in 1270. De Achtste Kruistocht wordt ook wel als de zevende geteld, als de Vijfde kruistocht en de Zesde kruistocht als één enkele geteld worden.
- Åttende korstog var det nest siste av de ni store korstogene i middelalderen. Det ble startet av Ludvig IX av Frankrike i 1270, med det formål å komme restene av korsfarerstatene i Syria til unnsetning. I Syria hadde mamelukkenes sultan Baibars angrepet det som var igjen av korsfarerstater. Innen 1265 hadde han erobret Nasaret, Haifa, Toron og Arsuf. Hugo III av Kypros, som nominelt var konge av Jerusalem, steg i land i Acre for å forsvare byen, mens Baibars gikk nordover til Armenia, som var under mongolenes kontroll. For å hjelpe til med å beholde noen kristne enklaver i Det hellige land oppfordret Ludvig IX i 1267 til et korstog. Han fikk liten støtte, og blant de som nektet å legge ut var Jean de Joinville, kronikøren som hadde vært med Ludvig på det sjuende korstog. Ludvigs bror, Charles av Anjou, overtalte ham til å angripe Tunis først, slik at de fikk en sterk base for angrep mot mamelukkene i Egypt, et område som hadde vært et hovedområde både for det sjuende korstog, og for det femte korstog tidligere. Charles, som var konge av Napoli, hadde egne interesser i denne delen av Middelhavet. Sultanen av Tunis ble også sett som en kandidat for konversjon, fordi han hadde kontakt med det kristne Spania. I 1270 la Ludvig ut fra Cagliari på Sardinia, og steg i land i Nord-Afrika i juli. Dette var den verste tiden å komme til dette området på, og svært mange i korsfarerhæren ble syke på grunn av dårlig drikkevann. 25. august 1270 døde Ludvig, en dag etter at Charles hadde ankommet. Ludvigs sønn Filip ble utropt til ny konge, men på grunn av hans lave alder tok Charles kommandoen over korstoget. På grunn av ytterligere utbrudd av sykdom måtte korsfarerne gi opp beleiringen av Tunis den 30. oktober. De forhandlet frem en avtale med sultanen, som garanterte kristne fri handel med Tunis, samt at munker og prester fikk lov til å bosette seg og virke i byen. Dermed kan korstoget sies å ha oppnådd noe av sitt mål, selv om man ikke klarte å nå hovedmålet. Etter at beleiringen ble avbrutt allierte Charles seg med prins Edward av England, som hadde ankommet under beleiringen. Edward fortsatte mot Acre, som var den siste korsfarerbyen i Syria. Dette felttoget er kjent som niende korstog, slik at de to siste korstogene har en viss overlapping.
- VII wyprawa krzyżowa, król Ludwik IX jeszcze raz postanowił interweniować zbrojnie i w 1270 stanął na czele siódmej krucjaty, w której udział wzięło głównie rycerstwo francuskie, ale również angielskie (np. król Edward I, a w Akrze urodziła się nawet jego córka - Joanna z Akki). Podczas oblężenia Tunisu wybuchła zaraza, król Ludwik IX padł jej ofiarą. Pozostali krzyżowcy wycofali się pośpiesznie. Była to ostatnia wyprawa krzyżowa. W 1289 egipscy Mamelucy zdobyli Trypolis, a w 1291 - Akkę.
- O rei francês Luís IX (São Luís), retomou então o espírito das cruzadas e lançou novo empreendimento armado, a Oitava Cruzada, em 1270, embora sem grande percussão na Europa. Os objetivos eram agora diferentes dos projetos anteriores: geograficamente, o teatro de operações não era o Levante mas antes Túnis, e o propósito, mais que militar, era a conversão do emir da mesma cidade norte-africana. Luís IX partiu inicialmente para o Egito, que estava sendo devastado pelo sultão Bibars. Dirigiu-se depois para Túnis, na esperança de converter o emir da cidade e o sultão ao Cristianismo. O sultão Maomé recebeu-o de armas nas mãos. A expedição de São Luís redundou como quase todas as outras expedições, numa tragédia. Não chegaram sequer a ter oportunidade de combater: mal desembarcaram as forças francesas em Túnis, logo foram acometidas por uma peste que assolava a região, ceifando inúmeras vidas entre os cristãos, nomeadamente São Luís e um dos seus filhos. O outro filho do rei, Filipe, o Audaz, ainda em 1270, firmou um tratado de paz com o sultão e voltou à Europa. Chegou a Paris em maio de 1271 e foi coroado rei, em Reims, em agosto do mesmo ano.
- Cruciada a opta a fost o cruciadă lansată de Ludovic al IX-lea al Franţei în 1270. În cazul ultimelor cruciade, cea de-a opta este considerată a şaptea, dat fiind faptul că de-a cincea şi cea de-a şasea al lui Frederick al II-lea sunt considerate o singură cruciadă. De asemenea, cruciada a noua este considerată uneori ca parte a celei de-a opta. Ludovic a fost foarte puternic tulburat de evenimentele din Siria, unde sultanul mameluc Baibars ataca ce mai rămăsese din statele cruciate. Baibars considerase că în momentul în care oraşele stat Veneţia şi Genova erau implicate într-un război fraticid, porturile siriene controlate de italieni sunt o pradă uşoară. Până în 1265, Baibars cucerise Nazaretul, Hifa, Toronul şi Arsuful. Hugh al III-lea al Ciprului, care era regele nominal al Regatului Ierusalimului, a debarcat cu trupele de sub comanda sa pentru a apăra Acra, în vreme ce Baibars s-a îndreptat spre nord spre Armenia, care în acele timpuri era sub controlul mongollilor. Aceste evenimete l-au făcut pe Ludovic să cheme la organizarea unei noi cruciade în 1267, cu toate că sprijinul popular pentru asemenea acţiuni era foarte scăzut. Jean de Joinville, cronicarul care-l însoţise pe rege în cruciada precedentă, a refuzat să mai participe la noua expediţie militară. Regele a fost convins de fratele său, Charles de Anjou să atace mai întâi Tunisul, a cărui cucerire i-ar fi asigurat o bază de operare împotriva Egiptului, ţinta precedentei cruciade şi a celei de-a cincea. Charles, dată fiind calitatea sa de rege al Siciliei, avea propriile sale interese în zona Mediteranei. Sultanul Tunisului avea legături cu creştinii din Spania, unde era considerat un bun candidat la convertire. În iulie 1270, Ludovic a debarcat în fruntea armatelor sale pe coasta Africii, într-un anotimp foarte nefavorabil pentru asemenea operaţiuni. Cea mai mare parte a soldaţilor săi s-a îmbolnăvit datorită calităţii proaste a apei de băut, iar, pe 25 august, însuşi regele Ludovic a murit datorită unei boli digestive, la numai o zi după sosirea fratelui său în zonă. Charles l-a proclamat rege pe fiul lui Ludovic, Filip al III-lea, dar datorită tinereţii acestuia din urmă, Charles a fost adevăratul conducător al expediţiei militare. Cum armata creştină era răvăşită de boli, asediul Tunisului a fost abandonat pe 30 octombrie, după ce s-a ajuns la o înţelegere cu sultanul. În conformitate cu prevederile acestei înţelegeri, cruştinii căpătau dreptul la comerţ liber cu Tunisul, iar sultanul a fost de acord să garanteze dreptul la reşedinţă al preoţilor şi călugărilor creştini, cruciaţii putând să afirme că au obţinut un succes parţial. Charles s-a aliat după aceasta cu prinţul Edward al Angliei, care venise în fruntea unei armate în zonă. Când Charles a renunţat la atacul împotriva Tunisului, Edward s-a îndreptat către Acra, ultimul avanpost cruciat în Siria. Perioada petrecută în campania din Acra este numită de obicei cruciada a noua.
- Восьмой крестовый поход в Тунис, возглавленный Людовиком IX, закончился неудачей. Во время этого похода Людовик IX умер. Попытка Франции утвердиться в Северной Африке потерпела крах, и с приходом османских тюрок крестоносцы потеряли все свои владения в Ливии, Алжире и Тунисе.
- 第八次十字軍东征（1270年）由法国国王路易九世為報1250年兵敗之仇，不聽法蘭西貴族及近臣的勸阻，領導僱佣騎士，进军突尼斯穆斯林哈夫斯王朝。十字军在突尼斯登陆不久，全軍染上瘟疫，一路上有大批士兵死亡，路易九世亦染病身亡。路易九世的儿子兼继承人腓力三世馬上下令撤退。十字军撤退而告失敗收場，此後，教皇曾多次號召組織十字軍，都未能實現。 十字軍東征前後八次，歷時近200年，原佔領的領土，逐一被穆斯林收復，從北非、小亞細亞，一直到東南歐，都成了穆斯林的勢力範圍。1291年最後據點阿卡城（今巴勒斯坦北部）被埃及马木留克王朝佔領，耶路撒冷王國滅亡，標誌著十字軍東征徹底失敗。另一方面，十字軍東征增進了西方基督教國家的團結，為13世紀以後的文藝復興運動開啟大門。
|
| rdfs:comment
|
- The Eighth Crusade was a crusade launched by Louis IX, King of France, in 1270. The Eighth Crusade is sometimes counted as the Seventh, if the Fifth and Sixth Crusades of Frederick II are counted as a single crusade. The Ninth Crusade is sometimes also counted as part of the Eighth. Louis was disturbed by events in Syria, where the Mamluk sultan Baibars had been attacking the remnant of the Crusader states.
- Der Siebte Kreuzzug war ein christlicher Kriegszug in den Jahren 1270-1272 zur Entlastung der in Bedrängnis geratenen Kreuzfahrerstaaten. Er fand zunächst unter der Führung des französischen Königs Ludwig des Heiligen statt, der bereits den Sechsten Kreuzzug angeführt hatte und richtete sich zunächst gegen Tunis. Nach dem Tod Ludwigs wurde der Angriff auf Tunis aufgegeben und der Kreuzzug unter Karl von Anjou und Eduard I. von England ins Heilige Land weitergeführt.
- Osmá křížová výprava byla stejně jako sedmá křížová výprava zorganizována francouzským králem Ludvíkem IX. Králi se nelíbil vývoj v Sýrii, kde na zbylé křižácké državy dotírali pohané. Mamlúcký sultán Baibars al-Bunduqdari využil války mezi Benátkami a Janovem a zmocnil se roku 1256 Haify, Toronu a Nazaretu. Navíc dobyl také křižáckou baštu Antiochii, kterou křesťané drželi bezmála 170 let. Kyperský král Hugo III.
- Entre 1271-1272 tuvo lugar la Novena Cruzada, que a veces se la agrupa con la Octava Cruzada, es comúnmente considerada como la última gran cruzada medieval a la Tierra Santa.
- Kahdeksas ristiretki vuonna 1270 oli Ludvig IX:n järjestämä ristiretki jonka alkuperäinen tavoite oli avustaa ristiretkeläisvaltioiden jäänteitä Syyriassa. Retki kuitenkin päätyi Tunisiaan, jossa Ludvig vietti kaksi kuukautta ennen kuin kuoli vatsatautiin. Tuohon aikaan mamelukit laajensivat valtaansa itäisellä Välimerellä. Jerusalemin kuningas oli vetäytynyt Akkoon, ja Ludvig halusi lähteä hänen avukseen.
- La huitième croisade est une campagne militaire lancée par le roi Louis IX (appelé plus tard « saint Louis ») en 1270 à la suite des menaces que le sultan mamelouk Baybars fait peser sur les États latins d’Orient.
- L'ottava crociata fu diretta contro i domini musulmani in Africa settentrionale. Fu guidata da re Luigi IX, sotto pressione di papa Clemente IV. Lo scopo dichiarato della spedizione sarebbe stata la conversione forzata dei regnanti di Tunisi per far sì che essi si alleassero con i Franchi nella guerra contro i Mamelucchi di Baybars, attaccandone i loro confini occidentali, confinanti coi domini hafsidi di Muhammad I al-Mustansir. La crociata partì da Aigues Mortes nel luglio del 1270.
- De Achtste Kruistocht is gestart door Lodewijk IX van Frankrijk in 1270. De Achtste Kruistocht wordt ook wel als de zevende geteld, als de Vijfde kruistocht en de Zesde kruistocht als één enkele geteld worden.
- Åttende korstog var det nest siste av de ni store korstogene i middelalderen. Det ble startet av Ludvig IX av Frankrike i 1270, med det formål å komme restene av korsfarerstatene i Syria til unnsetning. I Syria hadde mamelukkenes sultan Baibars angrepet det som var igjen av korsfarerstater. Innen 1265 hadde han erobret Nasaret, Haifa, Toron og Arsuf.
- VII wyprawa krzyżowa, król Ludwik IX jeszcze raz postanowił interweniować zbrojnie i w 1270 stanął na czele siódmej krucjaty, w której udział wzięło głównie rycerstwo francuskie, ale również angielskie (np. król Edward I, a w Akrze urodziła się nawet jego córka - Joanna z Akki). Podczas oblężenia Tunisu wybuchła zaraza, król Ludwik IX padł jej ofiarą. Pozostali krzyżowcy wycofali się pośpiesznie. Była to ostatnia wyprawa krzyżowa.
- O rei francês Luís IX (São Luís), retomou então o espírito das cruzadas e lançou novo empreendimento armado, a Oitava Cruzada, em 1270, embora sem grande percussão na Europa. Os objetivos eram agora diferentes dos projetos anteriores: geograficamente, o teatro de operações não era o Levante mas antes Túnis, e o propósito, mais que militar, era a conversão do emir da mesma cidade norte-africana.
- Cruciada a opta a fost o cruciadă lansată de Ludovic al IX-lea al Franţei în 1270. În cazul ultimelor cruciade, cea de-a opta este considerată a şaptea, dat fiind faptul că de-a cincea şi cea de-a şasea al lui Frederick al II-lea sunt considerate o singură cruciadă. De asemenea, cruciada a noua este considerată uneori ca parte a celei de-a opta.
- Восьмой крестовый поход в Тунис, возглавленный Людовиком IX, закончился неудачей. Во время этого похода Людовик IX умер.
|
![[RDF Data]](/statics/sw-cube.png)
