Cyberpunk is a science fiction genre noted for its focus on "high tech and low life". The name is a portmanteau of cybernetics and punk and was originally coined by Bruce Bethke as the title of his short story "Cyberpunk", published in 1983. It features advanced science, such as information technology and cybernetics, coupled with a degree of breakdown or radical change in the social order.

PropertyValue
dbpprop:abstract
  • Cyberpunk is a science fiction genre noted for its focus on "high tech and low life". The name is a portmanteau of cybernetics and punk and was originally coined by Bruce Bethke as the title of his short story "Cyberpunk", published in 1983. It features advanced science, such as information technology and cybernetics, coupled with a degree of breakdown or radical change in the social order. Cyberpunk plots often center on a conflict among hackers, artificial intelligences, and megacorporations, and tend to be set in a near-future Earth, rather than the far-future settings or galactic vistas found in novels such as Isaac Asimov's Foundation or Frank Herbert's Dune. The settings are usually post-industrial dystopias but tend to be marked by extraordinary cultural ferment and the use of technology in ways never anticipated by its creators ("the street finds its own uses for things"). Much of the genre's atmosphere echoes film noir, and written works in the genre often use techniques from detective fiction. "Classic cyberpunk characters were marginalized, alienated loners who lived on the edge of society in generally dystopic futures where daily life was impacted by rapid technological change, an ubiquitous datasphere of computerized information, and invasive modification of the human body. " - Lawrence Person
  • Cyberpunk ist eine dystopische Richtung der Science-Fiction-Literatur, welche in den 1980er Jahren entstand. Der Begriff wurde von Gardner Dozois geprägt, um die Werke von William Gibson zu beschreiben. Cyberpunk gilt als der Film noir unter den Science-Fiction-Genres. Zuerst aufgetaucht ist der Begriff in einer gleichnamigen Kurzgeschichte von Bruce Bethke aus dem Jahr 1980.
  • El ciberpunk és un subgènere de ciència-ficció i ficció distòpica, que es centra en la tecnologia avançada com els ordinadors o la tecnologia de la informació, associada amb algun grau de desordre social. La trama de la literatura ciberpunk sovint gira en torn al conflicte entre hackers, intel·ligència artificial i mega corporacions, que tendeix a estar situat en una Terra del futur pròxim, més que a l'espai exterior predominant en la ciència-ficció en el moment del naixement del ciberpunk. Les ciutats d'aquest futur tenen característiques distòpiques, però també són marcades per una energia i una diversitat extraordinàries. Molta de l'atmosfera del gènere es fa eco del cine negre, i les obres escrites en el gènere sovint utilitzen tècniques de les novel·les de detectius. Mentre aquest estil atrevit i colpidor s'anomenava revolucionari durant els seus primers dies, alguns observadors posteriors concloïen que en termes de literatura, la majoria de les tècniques narratives de ciberpunk eren menys innovadores que les de l'Ona Nova, vint anys abans. Els principals exponents del ciberpunk inclouen a William Gibson, Rudy Rucker, John Shirley i Bruce Sterling. El terme es va estendre durant els anys 80 i encara s'utilitza. A principis i mitjans dels 80, el ciberpunk es convertia en un tema de moda en cercles acadèmics, on començava a ser tema d'investigació postmodernista. Durant el mateix període, el gènere s'introduïa a Hollywood i es convertia en un dels principals estils de ciència-ficció del cinema. Moltes pel·lícules populars, com Blade Runner (adaptació de la novela Els androides somien amb xais elèctrics? de Philip K. Dick) i la trilogia Matrix es poden veure com desenvolupaments prominents dels estils visuals i temes del gènere. Els videojocs, els jocs de taula i els jocs de rol sovint presenten trames fortament influïdes pels escrits i les pel·lícules ciberpunk. A principis dels anys 90, hi hagueren algunes tendències de moda i música que s'etiquetaren com ciberpunk. A mesura que més escriptors començaven a treballar amb conceptes ciberpunk, emergiren nous subgèneres, cadascun dels quals es centra en la tecnologia i els seus efectes socials d'una manera diferent. Els exemples inclouen el steampunk, iniciat per Tim Powers, K. W. Jeter i James Blaylock, i el biopunk, on destaca Paul Di Filippo. A més a més, hi ha gent que pensa que els obres com Snow Crash de Neal Stephenson defineixen una categoria de postciberpunk, encara que la diferència d'aquesta categoria potser és només una qüestió de definició.
  • Kyberpunk je minoritní, zejména literární, umělecký směr, který vznikl na začátku 80. let, kdy se oddělil od science fiction.
  • Cyberpunk es un subgénero de la ciencia ficción, conocido por su enfoque en la "alta tecnología y bajo nivel de vida" y toma su nombre de la combinación de cibernética y punk. Mezcla ciencia avanzada, como las tecnologías de la información y la cibernética junto con algún grado de desintegración o cambio radical en el orden social. De acuerdo con Lawrence Person: El argumento de la escritura cyberpunk se centra a menudo en un conflicto entre hackers, inteligencias artificiales, y megacorporaciones, enmarcado en el planeta Tierra en un futuro cercano, en oposición del futuro lejano o panorama de encuentros galácticos en novelas como Fundación de Isaac Asimov o Dune de Frank Herbert. Las visiones de este futuro suelen ser distopías post-industriales, pero están normalmente marcadas por un fomento cultural extraordinario y el uso de tecnologías en ámbitos nunca anticipados por sus creadores ("la calle encuentra sus propias aplicaciones para las cosas"). La atmósfera del género en su mayoría hace eco en el cine negro y se utiliza a menudo en este género técnicas de novelas policíacas. Entre los primeros exponentes del género cyberpunk se encuentran William Gibson, Bruce Sterling, Pat Cadigan, Rudy Rucker y John Shirley. El término cyberpunk se acuñó en los años 1980 y continúa en uso. A diferencia de la ciencia ficción de la Nueva ola, que importó las técnicas y las preocupaciones estilísticas que ya existían en literatura y la cultura, el cyberpunk se originó en la ciencia ficción primero, antes de incrementar la tendencia dominante de su exposición. A comienzos y a mediados de los años ochenta, el cyberpunk se convirtió en un tema de moda en los círculos académicos, donde comenzó a ser objeto de investigación del postmodernismo. En este mismo período, el género ingresó a Hollywood y se convirtió en uno de los estilos de la ciencia-ficción del segmento del cine. Muchas películas influyentes tales como Blade Runner y la trilogía Matrix se pueden ver como consecuencias prominentes de los estilos y de los temas del género. Los videojuegos, los juegos de mesa y los juegos de rol, tales como Shadowrun o el apropiadamente nombrado Cyberpunk 2020, ofrecen a menudo guiones que están fuertemente influenciados por las películas y la escritura cyberpunk. Iniciados los años 1990, algunas tendencias de la moda y la música fueron etiquetadas como cyberpunk. Mientras que una gran variedad de escritores comenzó a trabajar con conceptos del cyberpunk, nuevos sub-géneros emergieron, que se centraban en la tecnología y sus efectos sociales de una manera diferente. Los ejemplos incluyen el steampunk, iniciado por Tim Powers, Kevin Wayne Jeter y James Blaylock, y el biopunk (o alternativamente ribofunk), en el cual Paul Di Filippo es prominente. Adicionalmente algunas personas consideran trabajos tales como La era del diamante de Neal Stephenson como el inicio de la categoría postcyberpunk.
  • Kyberpunk on tieteiskirjallisuuden alalaji. Termi koostuu kahdesta sanasta: kyber ja punk. Kyberpunkin on luonnehdittu yhdistävän korkean tekniikan (high tech) ja alamaailman (low life). , Yleensä kyberpunk-kirjallisuuden juonessa tärkeää osaa esittävät tulevaisuuden hakkerit, suuryhtiöt ja tekoäly. Kyberpunkin perusetiikka on kyynistä, sen sankarit usein kaukana ihanteista. Synkkyydessään ja raadollisuudessaan kyberpunk muistuttaa film noiria. Aldous Huxleyn Uljas uusi maailma (Brave New World, 1932) ja George Orwellin Vuonna 1984 sisältävät useita kyberpunk-kirjallisuuden piirteitä ja niitä voidaankin pitää kirjallisuustyypin edelläkävijöinä. Myös Alfred Bester luetaan usein kyberpunkin edeltäjien joukkoon. Tosin näiltä puuttui oleellinen ulottuvuus, kyberavaruus. Ehdottomasti tunnetuin kyberpunkiin liitetty tieteiskirja on William Gibsonin Neurovelho, joka teki tunnetuksi käsitteen kyberavaruus (cyberspace). Valkokankaalle Gibsonin tuotannosta ovat päässeet novellit Johnny Mnemonic ja New Rose Hotel. Kyberpunkin merkittäväksi vaikuttajaksi on usein myös mainittu Philip K. Dick. Elokuvista Blade Runner, Ruohonleikkaaja, Terminator, Ghost in the Shell, Total Recall, Nirvana ja Matrix-trilogia sisältävät kyberpunk-aineksia. Myös tv-sarja Dark Angel on saanut vaikutteita kyberpunkista. Kyberpunkin kulta-aikaa oli 80-luku ja myöhemmin se on puhtaassa muodossaan hiipunut. 2000-luvulla perinnettä edustaa muun muassa Richard Morganin Muuntohiili.
  • Le Cyberpunk est un sous-genre de la science-fiction décrivant un monde dystopique et dont l'origine remonte au début des années 1980. Il a depuis essaimé ses thématiques dans de nombreux média, notamment dans la bande dessinée, le cinéma, la musique, les jeux vidéo et les jeux de rôle.
  • A cyberpunk a kortárs tömegkultúra egyik népszerű stílusa, egy sok alkotásban előforduló világkép; lényegében a közeli jövőben játszódó sci-fik altípusa. Kezdete a nyolcvanas évek második felétől, a személyi számítógépek tömeges elterjedésétől számítható. Olyan kultuszfilmek tartoznak ide, mint a Terminátor, Szárnyas fejvadász, Dredd bíró vagy a Mátrix.
  • Il Cyberpunk è una corrente letteraria e artistica nata nella prima metà degli anni ottanta nell'ambito della fantascienza, di cui è divenuto un sottogenere. Il nome si fa derivare da cibernetica e punk e fu originariamente coniato da Bruce Bethke come titolo per il suo racconto Cyberpunk, pubblicato nel 1983, anche se lo stile fu reso popolare ben prima della sua pubblicazione dal curatore editoriale Gardner Dozois. Il Cyberpunk tratta di scienze avanzate, come l'information technology e la cibernetica, accoppiate con un certo grado di ribellione o cambiamento radicale nell'ordine sociale. Tra gli esponenti più noti vengono comunemente indicati William Gibson, per i racconti e romanzi fortemente innovativi e caratteristici dal punto di vista stilistico e delle tematiche, e Bruce Sterling, per l'elaborazione teorica. Bruce Sterling ha definito il cyberpunk come «l'integrazione del mondo high tech e della cultura pop, specialmente nel suo aspetto underground».
  • サイバーパンク(Cyberpunk)とは、1980年代に成立・流行したサイエンス・フィクションのサブジャンル、もしくは特定の運動、思想をさす。 代表作としては、ウィリアム・ギブスンの小説『ニューロマンサー』などが挙げられる。
  • Cyberpunk is een sciencefictiongenre dat zich richt op computers en informatietechnologie, vaak in combinatie met een afbreuk van de sociale orde. Cyberpunkverhalen gaan vaak over een conflict met hackers, kunstmatige intelligentie, robots en mega-bedrijven, die geplaatst zijn in een dystopie in de nabije toekomst. De staat is vervallen in anarchie waarbij de (economische) macht is overgenomen door grote bedrijfsconglomeraten. De atmosfeer van zulke verhalen lijkt vaak op het film-noirgenre. Cyberpunk is van origine een genre uit de SF-literatuur. Dit genre is zichtbaar geworden door het verschijnen van de roman Neuromancer van William Gibson. Als elementen van film noir vermengd worden met die van de cyberpunk dan wordt dat met de term Tech noir aangeduid. Gedurende de jaren 1980 groeide de interesse in cyberpunk en werd het een onderwerp van onderzoek naar postmoderne toekomstbeelden. In Hollywoodfilms is dit genre het best vertegenwoordigd door Blade Runner en The Matrix.
  • Cyberpunk er en genre innenfor science fiction, som kom i 1980-årene. Handlingen finner oftest sted i nær fremtid på jorden, gjerne i et dystopisk, urbant samfunn. Cyberpunken er i hovedsak rettet mot datamaskiner og IKT, men også ekstraordinær energi og mangfold. Dette er et resultat av selvkorrigering i science fiction-genren, som tradisjonelt hadde ignorert betydningen av informasjonsteknologi. Cyberpunks dystopiske verden har blitt kalt for antitesen til de utopiske science fiction-visjonene som Star Trek er et godt eksempel på. I cyberpunk utspiller store deler av handlingen seg online, og skillet mellom den virkelige og den virtuelle verden kan bli noe diffus. Noen teoretikere ser på cyberpunkhistorier som fiktive prognoser for Internetts utvikling. Internetts virtuelle verden forekommer under ulike navn, som cyberspace, the Metaverse og the Matrix.
  • Cyberpunk – nurt w literaturze science-fiction oraz kinematografii, który skupia się na ludziach i otaczającej ich zaawansowanej technologii komputerowej i informacyjnej, niekiedy połączony z różnego rodzaju zamieszaniem w społeczeństwie (np. stan wojenny). Cyberpunk zdaje się być uosobieniem zasady postulowanej przez modernistów "3M – Miasto, Masa, Maszyna". Te trzy elementy składowe stanowią esencję cyberpunku. Akcja rozgrywa się najczęściej w ogromnych, przeludnionych miastach-molochach, gdzie ludzie są zdemoralizowani przez technikę, społeczeństwo jest socjodarwinistyczne, a dekadencka młodzież zażywa narkotyki i modyfikuje swe ciała, często do celów przestępczych takich jak hakerstwo, walki uliczne (-punk). Clue cyberpunku to jednak Maszyna – cyberprzestrzeń i dek – szybki komputer. Ponadto niebagatelną rolę odgrywa cybernetyka – cybernetyczne wszczepy wszelkiego autoramentu, od sztucznych oczu, po sztuczne mięśnie i wzmocnione organy wewnętrzne (cyber-). Cyberpunk koncentruje się najczęściej na mrocznej stronie wpływu technologii na człowieka. Istotnym jest połączenie człowieka z maszyną, od wspominanej cybernetyki, przez całkowicie sztuczne ciała na zwykłym uzależnieniu człowieka od techniki w podstawowych czynnościach dnia powszedniego. Regułą w tym gatunku jest występowanie korporacji i firm o niezwykle rozległych wpływach. Często cyberpunk przedstawia przyszłość jako świat niegościnny, gdzie cywilizacja koncentruje się w odciętych miastach, gdzie wolność i swoboda została poświęcona pod pozorem obrony ludzkości. W związku z tym często akcja śledzi działania zbuntowanego podziemia. Ostatnim przewijającym się motywem jest społeczeństwo informacji, gdzie cyberprzestrzeń jest wszechobecna a informacje są niezwykle wartościowym towarem, na tym polu dominują Hakerzy. Estetycznie mamy do czynienia z brudnym naturalizmem. Filmy często utrzymane są w jednolitej kolorystyce – tonacji ciemnoniebieskiej (nie zawsze np. ciemnozielony Matrix). Popularne są ciemne kadry na których widnieją oślepiające neony, zatłoczone ulice (cyberpunk rozkwitł w latach 80. , kiedy powszechnie obawiano się problemu przeludnienia Ziemi), moknące w nieustającym deszczu. Za ojca literackiego cyberpunku uważa się Williama Gibsona, autora powieści oraz wielu opowiadań. Rozkwit gatunku nastąpił w latach osiemdziesiątych XX wieku, lecz jego dość sztywne ramy, narzucające koncepcję świata, powodujące, że po jakimś czasie trudno było stworzyć coś ciekawego i interesującego, spowodowały, iż autorzy zaczęli naginać świat stworzony przez Gibsona. Pojawił się np. nurt postcyberpunkowy stworzony przez Neala Stephensona. Jako boczna gałąź cyberpunku pojawił się także steam punk, specyficzna odmiana historii alternatywnej.
  • Ciberpunk é um sub-gênero de ficção científica que utiliza elementos de romances policiais, film noir e prosa pós-moderna. Cyberpunk é um subgênero da ficção científica, conhecido por seu enfoque de "Alta tecnologia e baixo nível de vida" ("High tech, Low life") e toma seu nome da combinação de cibernética e punk. Mescla ciência avançada, como as tecnologias de informação e a cibernética junto com algum grau de desintegração o mudança radical na ordem social. De acordo com Lawrence Person: "Os personagens do cyberpunk clássico são seres marginalizados, distanciados, solitários, que vivem à margem da sociedade, geralmente em futuros despóticos onde a vida diária é impactada pela rápida mudança tecnológica, uma atmosfera de informação computadorizada ambígua e a modificação invasiva do corpo humano. " Segundo William Gibson, em seu livro Neuromancer, o indivíduo ciberpunk é uma espécie de "pichador virtual" que se utiliza de seu conhecimento acima da média dos usuários para realizar protestos contra a sistemática vigente das grandes corporações, sob a forma de vandalismo com cunho depreciativo, a fim de inflingir-lhes prejuízos sem, contudo, auferir qualquer ganho pessoal com tais atos. O termo ciberpunk também significa uma subcultura, uma vez que dele fazem parte a mistura entre a música eletrônica e o rock, moda, animações, quadrinhos, etc. O estilo ciberpunk descreve o lado niilista e underground da sociedade digital que começou a se desenvolver nas últimas duas décadas do século XX. Um mundo ciberpunk distópico é chamado de antítese das visões utópicas de mundos de ficção científica e meados do século XX como tipificadas pelo mundo de Jornada nas Estrelas (Star Trek), embora incorporando algumas dessas utopias, principalmente na questão do mito da separação entre corpo e mente, muito discutida na filosofia cartesiana. Na literatura ciberpunk, muito da ação se ambienta virtualmente, no ciberespaço - a fronteira evidente entre o real e o virtual fica embaçada. Uma característica típica (ainda que não universal) desse gênero é uma ligação direta entre o cérebro humano e sistemas de computador. O mundo ciberpunk é um lugar sinistro, sombrio, com computadores ligados em rede que dominam todos os aspectos da vida cotidiana. Empresas multinacionais gigantes substituíram o Estado como centros de poder. A batalha do excluído alienado contra um sistema totalitário é um tema comum na ficção científica; entretanto, na FC convencional tais sistemas tendem a ser estéreis, ordenados, e controlados pelo Estado. Em contraste a isso, no ciberpunk, mostram-se as entranhas da corporatocracia, e a batalha sisífica entre seu poder por renegados desiludidos. As histórias ciberpunk são vistas como representações ficcionais do presente a partir de uma extrapolação e especulação das tecnologias de comunicação, como por exemplo, a internet. O argumento da escrita cyberpunk se centra em um conflito entre hackers, inteligências artificiais, e megacorporações, tendentes a serem postos dentro da Terra num futuro próximo, em oposição do futuro distante panorama de encontros galáticos em romances como a Fundação de Isaac Asimov ou Dune de Frank Herbert. As visões deste futuro tenden a ser distopias pós-industriais, mas estão normalmente marcadas por um fomento cultural extraordinário e o uso de tecnologias em âmbitos nunca antecipados por seus criadores ("A rua encontra suas próprias aplicações pras coisas"). A atmosfera do gênero em sua maioria faz eco no cine negro e se utiliza pouco neste gênero técnicas de romances policiais. Entre os primeiros expoentes do gênero cyberpunk se encontran William Gibson, Bruce Sterling, Pat Cadigan, Rudy Rucker e John Shirley. O termo Cyberpunk se cunhou nos anos 80 e continua sendo atual. Diferente da ficção científica da Nova onda, que importou as técnicas e as preocupações estilísticas que já existiam na literatura e na cultura, o cyberpunk se originou na ficção científica primeiro, antes de incrementar a tendência dominante de sua exposição. No começo e meio dos anos 80, o cyberpunk se converteu num tema de moda nos círculos acadêmicos, onde começou a ser objeto de investigação do pós-modernismo. Neste mesmo período, o gênero ingressou a Hollywood e se converteu em um dos estilos de la ficção científica do segmento do cine. Muitos filmes influentes tais como Blade Runner e a trilogia de Matrix se podem ver como conseqüências proeminentes dos estilos e dos temas do gênero. Os jogos de computador, os jogos de tabuleiro e os jogos de rpg, tais como Shadowrun, ou o apropriadamente nomeado Cyberpunk 2020, oferecem a miúdo roteiros que estão fortemente influenciados pelos filmes e a literatura cyberpunk. Iniciando os anos 90, algumas tendências da moda e a música foran etiquetadas como cyberpunk. Enquanto que uma grande variedade de escritores começou a trabalhar com conceitos do cyberpunk, novos sub-gêneros emergiram, que se centravam na tecnologia e seus efeitos sociais duma maneira diferente. Os exemplos incluem o steampunk, iniciado por Tim Powers, Kevin Wayne Jeter e James Blaylock, e o biopunk, no qual Paul Di Filippo é proeminente. Adicionalmente algumas pessoas consideram trabalhos tais como A era do Diamante de Neal Stephenson como o início da categoria postcyberpunk.
  • Cyberpunk-ul, fenomen care se sustrage mainstreamului, fie şi cel al literaturii SF, este urmărit ca gest anarhic. Prezentul articol porneste de la lizibilitatea sa socială pentru a îl urmări ca act estetic ce reuneşte un status al fiinţei care se confruntă cu redefinirea coordonatelor sale esenţiale: subiectivitate, timp, spaţiu. Zona ficţionalului - din perspectivă fragmentaristă - va fi cu atât mai fertilă cu cât fenomenul în cauză, mişcarea cyberpunk, nu pare a dezvolta plenar acest pattern. Confruntarea cu vocaţia imperialistă a spiritului în contextul în care aceasta îşi ia drept punct de plecare un resort al reconfigurării ontologice nu nu mai permite o asemenea analiză superficială. E necesară contaminarea cu acest nou cadru de “worldness” care lichidează orice referent şi inaugurează o logică hyperrealului. Primul impact e crearea unui spaţiu al acomodării în faţa şocului tehnologic, a fenomenului digitalizării. Proiectul ficţional se transformă în interpretarea umană a unei realităţi umane. Un prim etaj al acomodării e cel al literaturii SF. Darko Survin o prezintă drept “an imaginative framework, alternative to the author’s empirical environment, a world created by enstrangement and cognition”, în timp ce Brian McHale o denumeşte “the ontological genre par excellence”. Motivaţia unei asemenea rupturi cu un mediu ficţional profund realist, din preajma anilor ’50 provine din nevoia de confruntare cu un fenomen masiv de rutinizare, de pierdere a individualităţii în cadrul societăţii de consum. “Afirmarea unui gen autonom în plină epocă a marelui realism eşuează. Acesta este construit ca un discurs despre lume din care lipseşte semnificatul, iar literatura SF nu dispune de practicile ficţionale ale literaturii canonice pentru a transforma această absenţă la nivel estetic în favoarea sa. Anii ’70 inaugureză sfârşitul unei erei Autorului şi implicit pe cea a Autorului multiplicat în text, ca imagine a disoluţiei sale. O dată cu acest fenomen se destramă liniaritatea, centralitatea, ierarhiile şi se intrevede un apetit crescut pentru discursurile marginale. Cyberpunk-ul este un fenomen de contracultură, dar mai mult decât atât este un gest anarhic. Cultură a “delirului”, formă a artei de a răspunde tehnologiei, chiar formă revoluţionară, dedicată destrămării oricărui liant ce semnalează realitatea drep consensus, cyberpunk-ul se vrea o manieră de blocaj în faţa controlului de masă. Este “the illigitimate child of the 20th century technological dynamo”, formă hibridă de literatură, marcată generaţional, mai mult produsul unei stări de spirit decât al unui proiect revoluţionar (ulterior artistic). Cyberpunk-ul e lumea însăşi devenită SF, o realitate definită electronic, care punctează un traseu în care natura devine cultură şi cultura în cele din urmă cultura se transformă în sistem semiotic imanent. Nouă modalitate de formatare a lumii intens digitalizate, e spaţiul simulacrului prin excelenţă. Cyberpunk-ul e naraţiunea “modului tehnologic de a fi în lume” . Universul virtual nu e atât un metaunivers, situat dincolo de simţuri, căci presupune o implicare senzorială, cât un paraunivers, situat în vecinătatea celui real. Separarea ciberspaţiului de realitatea virtuală e imposibilă întrucât ele sunt în interdependenţă, chiar în suprapunere a semnificaţilor. Văzută ca “utopie dialogică” (Frederic Jameson) această lume îşi conturează o poetică a genului în primul rând prin ruptura de literatura SF. Prima paradigmă care e supusă efasării presupune o eliminare a “posibilelor” puse sub semnul viitorului. Cyberpunk-ul operează cu un prezent continuu care se desfăşoară în baza noţiunii de simultaneitate. Cel mai probabil timpul, dacă oricum e vidat de varianta sa cronologică, e privit ca mediu elastic, subiectiv, asemeni unui “event loop” care poate fi accesat în multitudinea pliurilor sale, inclusiv ca viitor care s-a întâmplat deja. Ciberspaţiul este modelul digital al unei geografii reale, nu prin raporatare la un referent, ci prin consistenţă şi determinări. Acest spaţiu familiarizează individul cu lipsa de volum şi materie, permite inclusiv pendularea eului între diferite praguri ale conştiinţei sale. Situată între două dimensiuni : “The body is your interface”(William Gibson, Mona Lisa Overdrive) şi “There is no there there”(idem), lumea ciber dinamitează orbita referenţială definitiv. Dacă modernitatea propunea o spaţializare a timpului, această variantă ontologică postmodernă retemporalizează spaţiul şi locul în spaţiu, supunându-se unei mobilităţi descentrate dată de circulaţia infomaţională şi de deplasarea nelimitată a plasamentului. Ubicuitatea absolută, “fleet in being” devine “locaţia” unui stadiu postuman a aventurii lumii. Acesta cuprinde atât extra-umanul (rezultatele tehnologiei care perfectează), punctul “zero”al condiţiei umane (oamenii obişnuiţi care populează “Lăbărţarea” din Neuromantul lui W. Gibson) cât şi un deficit, un “minus”uman reprezentat de fiinţe instabile ontologic, create artificial. Ciberspaţiul reuneşte prin urmare, aspectul impactului tehnologic asupra individului şi realităţii sale, dispariţia subiectului autonom şi ideea transgresiunii graniţelor dintre biologic şi tehnologic. Date fiind aceste puncte de referinţă, Brian McHale pune accentul pe reorientarea ontologică a ficţiunii cyberpunk. Microlumile, eul centrifugal (automultiplicant), universul sintetic, traduc o paradigmă a pluralităţii ontologice, un univers fără lume, cu corolarele: timp fără temporalitate, spaţiu fără spaţialitate, dar în acelaşi timp pun problematica dorinţei de a suprima sentimentul solitudinii “imanente şi fără orizont pe care o presupune pierderea proprietăţii de lume. ” . Note: Florina Iliş, Teza de doctorat, Fenomenul SF în cultura postmoderna. Ficţiunea cyberpunk, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Litere, Cluj-Npoca, 2003 idem, p.28 Barbara M. Kennedy, The Cybercultures Reader, edited by David Bell and Barbara M. Kennedy, Routledge, London and New York, 2002, p.42 Florina Iliş, op. cit. , p.104 Florina Iliş, op. cit. , p.249
  • Киберпанк — поджанр научной фантастики. Сам термин является смесью слов «cybernetics» и «punk», впервые его использовал Брюс Бетке в качестве названия для своего рассказа 1983 года. Обычно произведения, относимые к жанру «киберпанк», описывают мир недалёкого будущего, в котором высокое технологическое развитие, такое как информационные технологии и кибернетика, сочетается с глубоким упадком или радикальными переменами в социальном устройстве. По словам Лоренса Персона: Сюжеты киберпанка часто построены вокруг конфликта между хакерами, искусственным интеллектом и мегакорпорациями, и тяготеют к «ближайшему будущему» Земли чаще, чем к сеттингам о далёком будущем или галактических перспективах, которые можно найти в таких романах, как «Основание» Айзека Азимова или «Дюна» Фрэнка Герберта. Миры киберпанка, как правило, являются постиндустриальными дистопиями, и описывают общество, находящееся на пороге бурных социальных и культурных преобразований, где технологии используются способами, не предусмотренными их создателями («улица найдёт собственное применение вещам»). Часть атмосферы жанра перекликается со стилем «фильма-нуар», а литературные работы жанра часто используют приёмы детектива.
  • Cyberpunk är en genre inom science fiction med fokus på datorer eller informationsteknik, och i bland en degenerering av det sociala samhället. Historierna i cyberpunklitteratur kretsar ofta kring konflikten mellan hackare, artificiell intelligens och megabolag i en snar framtid av jorden. Denna framtids städer präglas ofta av dystopiska kännetecken men även av en extraordinär energi och mångfald. Det är resultatet av självkorrigering i science fiction-genren, som traditionellt sett hade ignorerat betydelsen av informationsteknik.
  • Кіберпанк (Cyberpunk) - напрям фантастики, що виник в 1980-х роках; концентрується на комп'ютерах чи інформаційних технологіях. В творах цього жанру події часто відбуваються у віртуальному просторі, часто розмиті кордони між реальним і віртуальним світом. Популяризатором терміну кіберпанк вважається Гарднер Дозуа - редактор "Журналу наукової фантастики Айзека Азімова", який видавав Айзек Азімов. В 1980 році Брюс Ветке написав коротке оповідання "Кіберпанк" і передав його "Журналу наукової фантастики Айзека Азімова". Одним з класиків цього жанру став Вільям Гібсон з романом "Нейромансер", який був опублікований в 1984 році. Кіберпанк, як жанр фантастики, був фактично заснований на початку 1980-х років письменником-фантастом Вільямом Гібсоном. Після видання роману «Нейромансер» (1984) Вільям Гібсон визнається літературним лідером жанру. Кіберпанк з'явився значною мірою на противагу так званій "гуманістичній фантастиці". Більшість творів жанру кіберпанк орієнтовані на молодіжну, протестну аудиторію. Загальна особливість кращих творів жанру полягає в тому, що втілений у них художній світ є технологічною утопією (як у творах стімпанка) або антиутопією. У світі кіберпанку високий технологічний розвиток часто сусідить із соціальним розшаруванням, убогістю, безправ'ям, вуличною анархією в міських нетрях. Після низки комерційно успішних екранізацій образи і мотиви кіберпанку отримали розвиток у кінематографі, альтернативній музиці, графічних творах і в комп'ютерних іграх. Через інтерес масової аудиторії до альтернативної історії останнім часом свої позиції зміцнили автори стімпанку. Нині меншпоширеними стали такі відгалуження жанру як кібертреш і нанопанк. Під останнім маються на увазі твори літератури і живопису, присвячені соціальним аспектам застосування нанотехнологій. У нанопанку розглядаються можливості маніпуляції матерією на молекулярному та атомарному рівні, у тому числі створення речовин із властивостями самопрограмування («розумна матерія»). Показуються перспективи і небезпеки, пов'язані з застосуванням програмованих молекулярних пристроїв-нанороботів.
  • 赛博朋克(cyberpunk,是cybernetics与punk的结合词),又稱数字朋克、赛伯朋克、電腦叛客、網路叛客,是科幻小说的一个分支,以计算机或信息技术為主題,小說中通常有社会秩序受破坏的情节。现在赛博朋克的情节通常围绕黑客、人工智能及大型企業之间的矛盾而展开,背景设在不遠的将来的一个反乌托邦地球,而不是早期科幻(如太空歌劇)背景多在外太空。它的出现是对科幻小说一贯忽略信息技术的一种自我修正。 赛博朋克也衍生出相关的电影、音乐、时尚。 請注意,有一本名為《電腦叛客》(原名:Cyberpunk: Outlaws and Hackers on the Computer Frontier,ISBN 0671683225,中文版ISBN 9576212316)的書並非此類書籍,該書談論的是真實案例。
dbpprop:boxwidth
  • 200px
dbpprop:columnsListProperty
dbpprop:forProperty
  • Cyberpunk (album)
  • the Billy Idol album
dbpprop:hasPhotoCollection
dbpprop:image
  • Books-aj.svg aj ashton 01.svg
  • Nuvola apps konquest.png
dbpprop:marign
  • 0px
dbpprop:name
  • Literature
  • Speculative fiction
dbpprop:reference
dbpprop:spokenWikipediaProperty
  • Cyberpunk.1.11.06.ogg
  • 2006-01-11 (xsd:date)
dbpprop:wikiPageUsesTemplate
rdf:type
rdfs:comment
  • Cyberpunk is a science fiction genre noted for its focus on "high tech and low life". The name is a portmanteau of cybernetics and punk and was originally coined by Bruce Bethke as the title of his short story "Cyberpunk", published in 1983. It features advanced science, such as information technology and cybernetics, coupled with a degree of breakdown or radical change in the social order.
  • Cyberpunk ist eine dystopische Richtung der Science-Fiction-Literatur, welche in den 1980er Jahren entstand. Der Begriff wurde von Gardner Dozois geprägt, um die Werke von William Gibson zu beschreiben. Cyberpunk gilt als der Film noir unter den Science-Fiction-Genres. Zuerst aufgetaucht ist der Begriff in einer gleichnamigen Kurzgeschichte von Bruce Bethke aus dem Jahr 1980.
  • El ciberpunk és un subgènere de ciència-ficció i ficció distòpica, que es centra en la tecnologia avançada com els ordinadors o la tecnologia de la informació, associada amb algun grau de desordre social.
  • Kyberpunk je minoritní, zejména literární, umělecký směr, který vznikl na začátku 80. let, kdy se oddělil od science fiction.
  • Cyberpunk es un subgénero de la ciencia ficción, conocido por su enfoque en la "alta tecnología y bajo nivel de vida" y toma su nombre de la combinación de cibernética y punk. Mezcla ciencia avanzada, como las tecnologías de la información y la cibernética junto con algún grado de desintegración o cambio radical en el orden social.
  • Kyberpunk on tieteiskirjallisuuden alalaji. Termi koostuu kahdesta sanasta: kyber ja punk. Kyberpunkin on luonnehdittu yhdistävän korkean tekniikan (high tech) ja alamaailman (low life). , Yleensä kyberpunk-kirjallisuuden juonessa tärkeää osaa esittävät tulevaisuuden hakkerit, suuryhtiöt ja tekoäly. Kyberpunkin perusetiikka on kyynistä, sen sankarit usein kaukana ihanteista. Synkkyydessään ja raadollisuudessaan kyberpunk muistuttaa film noiria.
  • Le Cyberpunk est un sous-genre de la science-fiction décrivant un monde dystopique et dont l'origine remonte au début des années 1980. Il a depuis essaimé ses thématiques dans de nombreux média, notamment dans la bande dessinée, le cinéma, la musique, les jeux vidéo et les jeux de rôle.
  • A cyberpunk a kortárs tömegkultúra egyik népszerű stílusa, egy sok alkotásban előforduló világkép; lényegében a közeli jövőben játszódó sci-fik altípusa. Kezdete a nyolcvanas évek második felétől, a személyi számítógépek tömeges elterjedésétől számítható. Olyan kultuszfilmek tartoznak ide, mint a Terminátor, Szárnyas fejvadász, Dredd bíró vagy a Mátrix.
  • Il Cyberpunk è una corrente letteraria e artistica nata nella prima metà degli anni ottanta nell'ambito della fantascienza, di cui è divenuto un sottogenere. Il nome si fa derivare da cibernetica e punk e fu originariamente coniato da Bruce Bethke come titolo per il suo racconto Cyberpunk, pubblicato nel 1983, anche se lo stile fu reso popolare ben prima della sua pubblicazione dal curatore editoriale Gardner Dozois.
  • サイバーパンク(Cyberpunk)とは、1980年代に成立・流行したサイエンス・フィクションのサブジャンル、もしくは特定の運動、思想をさす。 代表作としては、ウィリアム・ギブスンの小説『ニューロマンサー』などが挙げられる。
  • Cyberpunk is een sciencefictiongenre dat zich richt op computers en informatietechnologie, vaak in combinatie met een afbreuk van de sociale orde. Cyberpunkverhalen gaan vaak over een conflict met hackers, kunstmatige intelligentie, robots en mega-bedrijven, die geplaatst zijn in een dystopie in de nabije toekomst. De staat is vervallen in anarchie waarbij de (economische) macht is overgenomen door grote bedrijfsconglomeraten. De atmosfeer van zulke verhalen lijkt vaak op het film-noirgenre.
  • Cyberpunk er en genre innenfor science fiction, som kom i 1980-årene. Handlingen finner oftest sted i nær fremtid på jorden, gjerne i et dystopisk, urbant samfunn. Cyberpunken er i hovedsak rettet mot datamaskiner og IKT, men også ekstraordinær energi og mangfold. Dette er et resultat av selvkorrigering i science fiction-genren, som tradisjonelt hadde ignorert betydningen av informasjonsteknologi.
  • Cyberpunk – nurt w literaturze science-fiction oraz kinematografii, który skupia się na ludziach i otaczającej ich zaawansowanej technologii komputerowej i informacyjnej, niekiedy połączony z różnego rodzaju zamieszaniem w społeczeństwie (np. stan wojenny). Cyberpunk zdaje się być uosobieniem zasady postulowanej przez modernistów "3M – Miasto, Masa, Maszyna". Te trzy elementy składowe stanowią esencję cyberpunku.
  • Ciberpunk é um sub-gênero de ficção científica que utiliza elementos de romances policiais, film noir e prosa pós-moderna. Cyberpunk é um subgênero da ficção científica, conhecido por seu enfoque de "Alta tecnologia e baixo nível de vida" ("High tech, Low life") e toma seu nome da combinação de cibernética e punk. Mescla ciência avançada, como as tecnologias de informação e a cibernética junto com algum grau de desintegração o mudança radical na ordem social.
  • Cyberpunk-ul, fenomen care se sustrage mainstreamului, fie şi cel al literaturii SF, este urmărit ca gest anarhic. Prezentul articol porneste de la lizibilitatea sa socială pentru a îl urmări ca act estetic ce reuneşte un status al fiinţei care se confruntă cu redefinirea coordonatelor sale esenţiale: subiectivitate, timp, spaţiu.
  • Киберпанк — поджанр научной фантастики. Сам термин является смесью слов «cybernetics» и «punk», впервые его использовал Брюс Бетке в качестве названия для своего рассказа 1983 года.
  • Cyberpunk är en genre inom science fiction med fokus på datorer eller informationsteknik, och i bland en degenerering av det sociala samhället. Historierna i cyberpunklitteratur kretsar ofta kring konflikten mellan hackare, artificiell intelligens och megabolag i en snar framtid av jorden. Denna framtids städer präglas ofta av dystopiska kännetecken men även av en extraordinär energi och mångfald.
  • Кіберпанк (Cyberpunk) - напрям фантастики, що виник в 1980-х роках; концентрується на комп'ютерах чи інформаційних технологіях. В творах цього жанру події часто відбуваються у віртуальному просторі, часто розмиті кордони між реальним і віртуальним світом.
rdfs:label
  • Cyberpunk
  • Cyberpunk
  • Ciberpunk
  • Kyberpunk
  • Cyberpunk
  • Kyberpunk
  • Cyberpunk
  • Cyberpunk
  • Cyberpunk
  • サイバーパンク
  • Cyberpunk
  • Cyberpunk
  • Cyberpunk
  • Cyberpunk
  • Cyberpunk
  • Киберпанк
  • Cyberpunk
  • Кіберпанк
  • 赛博朋克
owl:sameAs
skos:subject
foaf:page
is dbpedia-owl:Artist/genre of
is dbpedia-owl:Artist/movement of
is dbpedia-owl:Organisation/type of
is dbpedia-owl:Person/influenced of
is dbpedia-owl:Work/genre of
is dbpedia-owl:genre of
is dbpedia-owl:influenced of
is dbpedia-owl:movement of
is dbpedia-owl:type of
is dbpprop:caption of
is dbpprop:columnsListProperty of
is dbpprop:disambiguates of
is dbpprop:format of
is dbpprop:genre of
is dbpprop:influenced of
is dbpprop:list of
is dbpprop:movement of
is dbpprop:redirect of
is dbpprop:shortDescription of
is dbpprop:subject of
is dbpprop:type of