| dbpprop:abstract
|
- Boris Nikolayevich Yeltsin (1 February 1931 – 23 April 2007) was the first President of the Russian Federation, serving from 1991 to 1999. Yeltsin came to power with a wave of high expectations. On 12 June 1991 he was elected president of the Russian Soviet Federative Socialist Republic with 57% of the vote, becoming the first popularly elected president. But Yeltsin never recovered his popularity after a series of economic and political crises in Russia in the 1990s. The Yeltsin era was marked by widespread corruption, economic collapse, and enormous political and social problems. By the time he left office, Yeltsin had an approval rating of two percent by some estimates. Following the dissolution of the Soviet Union in December 1991, Yeltsin, vowing to transform Russia's socialist command economy into a free market economy, endorsed price liberalization and privatization programs. Due to corruption and other factors, a good deal of the national wealth fell into the hands of a small group of people. In August 1991, Yeltsin won international plaudits for casting himself as a democrat and defying the August coup attempt of 1991 by the members of Soviet government opposed to perestroika. He left office widely unpopular with the Russian population as an ineffectual and ailing autocrat. He either acted as his own prime minister (until June 1992) or appointed men of his choice, regardless of parliament. His confrontations with parliament climaxed in the October 1993 Russian constitutional crisis, when Yeltsin called in soldiers to retake Russian White House, after his opponents had taken over the building. Later in 1993, Yeltsin imposed a new constitution with strong presidential powers, which was approved by referendum in December. Just hours before the first day of 2000, Yeltsin made a surprise announcement of his resignation, leaving the presidency in the hands of Vladimir Putin.
- Boris Nikolajewitsch Jelzin war ein russischer Politiker und von 1991 bis 1999 der erste Präsident Russlands. Er war zudem das erste demokratisch gewählte Staatsoberhaupt in der Geschichte Russlands.
- Borís Nikolàievitx Ieltsin va ser un polític rus. Va ser el primer president de la Federació Russa, entre els anys 1991 i 1999. El seu pare, Nikolai Ieltsin, fou enviat al gulag el 1934 per agitació antisoviètica. Va estudiar enginyeria a Berezniki i el 1961 ingressà al PCUS. El 1977 fou nomenat cap del partit a Sverdlovsk, on va fer derruir la casa Ipatiev, on foren assassinats Nicolau II de Rússia i la seva família. Membre de l'ala progressista del partit, el 1985 Mikhaïl Gorbatxov el va cridar a Moscou, i el 1989 esdevingué diputat, imposant la seva línia a la del conservador Jegor Ligatxov. A les primeres eleccions democràtiques fou escollit President de la República Socialista Federada Soviètica de Rússia el 1990. Quan es va produir el cop d'estat del 1991 contra Gorbatxov protagonitzà amb èxit la resistència contra els involucionistes, cosa que li permeté ocupar el lloc de Gorbatoxov i emprendre mesures més radicals: reconèixer la independència de les antigues repúbliques soviètiques i il·legalitzar el PCUS. Fou el principal promotor de la Comunitat d'Estats Independents com a successora de la URSS el 1991 amb Leonid Kravtxuk i Stanislav Xuixkevitx, de la qual fou president del 1993 al 2000, però a l'interior de Rússia els seus intents de reformes foren boicotejats per la duma, controlada per elements conservadors i comunistes. Això el conduí a convocar un referèndum el 1993, el resultat del qual li permeté promulgar una nova constitució accentuadament presidencialista amb la qual controlà el govern i pogué prescindir de la cambra. Poc després, davant la negativa dels parlamentaris, encapçalats per Alexander Rutskoi i Ruslan Khasbulatov que es negaren a acatar la convocatòria d'eleccions anticipades, va fer assaltar el parlament. Els diversos governs foren encapçalats per Victor Txernomyrdin, addicte a Ieltsin, el qual, malgrat els problemes de salut i l'hostilitat d'amplis sectors, fou reelegit el 1996 fins el 1998. La seva gestió, dominada per l'autoritarisme i per procediments dubtosament democràtics, no aconseguí redreçar l'economia russa ni frenar l'extensió de la corrupció malgrat les reformes i les ajudes d'Occident. Tot i així, fou reescollit a les eleccions de 1995 aliat amb Aleksandr Lebed, derrotant el candidat comunista Gennadi Ziuganov. El 1992 ratificà el tractat START i es mostrà bel·ligerant envers l'ampliació de l'OTAN als països de l'Europa de l'Est, que fins aleshores havien format part del Consell d'Assistència Econòmica Mútua. En els conflictes derivats de la dissolució de l'antiga Iugoslàvia comunista, s'abstingué de fer costat a Sèrbia, tradicional aliat de Rússia als Balcans. El 1994 i el 1996 atacà la república de Txetxènia per ofegar-hi la rebel·lió secessionista, però trobà una forta resistència dirigida per Djokhar Dudàiev. El 1997 signà un tractat d'unió amb el president de Bielorússia, Aleksandr Lukaixenko, que va intentar infructuosament estendre a Ucraïna i Kazakhstan. En 1998-99 nomenà cinc primers ministres, al darrer dels quals, Vladimir Putin, cedí el càrrec en dimitir al desembre del 1999.
- Boris Nikolajevič Jelcin byl první prezident Ruské federace, který tuto funkci zastával v letech 1991 až 1999. V roce 1991 byl zvolen prvním a zároveň i též posledním prezidentem RSFSR; jeho úřad měl tvořit určitou protiváhu prezidentovi Sovětského svazu.
- Borís Nikoláyevich Yeltsin fue un político ruso. Durante su carrera política, fue artífice de la desintegración de la Unión Soviética y la fundación de la Comunidad de Estados Independientes. Se convirtió en el primer Presidente de la Federación Rusa en 1991, al ser el primero directamente elegido en la historia del país.
- Boris Nikolajevitš Jeltsin oli Venäjän ensimmäinen presidentti vuosina 1991–1999. Jeltsinillä oli myös keskeinen rooli Neuvostoliiton alasajossa ja hänen presidenttikaudellaan Venäjällä tapahtui suuri joukko uudistuksia kohti markkinataloutta. Uudistusprosessi oli kuitenkin vaikea ja maa joutui suurten sosiaalisten ja taloudellisten ongelmien eteen. Lisäksi Jeltsinin kaudella syttyi Tšetšenian sota.
- Boris Nikolaïevitch Eltsine ou Ieltsine, né le 1 février 1931 à Boutka, dans l'oblast de Sverdlovsk et mort le 23 avril 2007, à Moscou, est un homme politique russe. Le 29 mai 1990, il devient le Président du Soviet suprême de la République socialiste fédérative soviétique de Russie. Il fut le premier président de la Fédération de Russie, avec deux mandats consécutifs après l'effondrement de l'Union soviétique.
- Borisz Nyikolajevics Jelcin orosz politikus, Oroszország első választott elnöke 1991 és 1999 között.
- Fece i suoi studi superiori nel vilaggio di Butka, distretto di Talica, Oblast' di Sverdlovsk e studiò al Politecnico di Sverdlovsk (alcune fonti riferiscono che al primo tentativo non fu ammesso). Nel 1955 ottenne il diploma di ingegnere edile e per 13 anni lavorò come tale. Nel 1961 aderì al Partito Comunista dell'Unione Sovietica, di cui diventò funzionario nel 1968 e direttore della sezione edilizia dell'Obkom Kpss Oblast di Sverdlovsk. Nel 1975 diventa segretario fino il 1976 e prosegue con la raccomandazione del Politburo CK KPSS come primo segretario fino al 1985. In questo tempo è riuscito a convincere il Politburo ad iniziare la costruzione della metropolitana, che ha però come conseguenza la demolizione della casa Ipatiev che presentava un grande significato storico e dove fu ucciso l'ultimo zar, Nicola II. Proseguendo nella carriera del partito, il 24 dicembre 1985 venne promosso a segretario della sezione di Mosca. Da qui continuò a lanciare critiche alla lentezza delle riforme che Gorbačëv stava effettuando, e due anni dopo entrò in contrasto con il Politburo durante il plenario CK KPSS con un discorso che criticava direttamente i soci del politburo particolarmente E.K. Ligachev e Gorbacev venne destituito. Nel marzo del 1989 venne eletto deputato al Congresso dei deputati del popolo dell'Unione Sovietica e nel maggio del 1990 fu nominato Presidente del Praesidium del Soviet Supremo della RSSF Russa. Nel giugno del 1990 dichiarò la sovranità della Russia, dimettendosi dal Partito comunista e il 12 giugno 1991, El'tsin venne eletto, con il 57% dei voti, con la prima elezione democratica, presidente della Repubblica Russa. Con la sua elezione a presidente della Russia, egli divenne rivale di Gorbačëv e deciso a imprimere un ritmo più radicale al processo riformatore. Nell'agosto 1991 in una condizione di confusione e catastrofica situazione economica, i comunisti conservatori azzardarono l'estremo tentativo di un colpo di Stato, che fallì miseramente per la resistenza opposta a Mosca, guidata fermamente da El'tsin, e per il rifiuto di Gorbačëv - tenuto prigioniero nella sua dacia - di aderire alle richieste dei golpisti. L'evento - che rafforzò l'immagine di El'tsin a discapito di Gorbačëv, emarginato ed accusato d'aver avuto all'interno nel suo entourage i reazionari del golpe - è passato alla storia con due immagini fotografiche: El'tsin che sale sul carro armato dal quale arringa la folla contro il golpisti, e, due giorni dopo, El'tsin che punta il dito indice contro Gorbačëv in una seduta del Congresso in cui dettò le sue condizioni di trionfatore politico della crisi. Il partito Comunista venne messo al bando e i suoi beni confiscati. Il progetto di Gorbačëv di salvare l'URSS fallì ed il 25 dicembre 1991 rassegnò le dimissioni; il giorno dopo l'Unione delle Repubbliche Socialiste Sovietiche cessò formalmente di esistere. Gli accesi conflitti tra il Congresso e El'tsin sfociarono, nell'ottobre 1993, nell'attacco dell'esercito alla sede del Congresso, che voleva destituire il Presidente. Il palazzo della Duma fu attaccato dai carri armati mentre migliaia di manifestanti si erano recati a Mosca per protestare contro le riforme liberali. Nonostante l'economia faticasse a riprendersi, la popolazione povera non diminuisse, vi fossero sempre più crisi militari e la malavita organizzata aumentasse, nel 1996 Boris El'tsin venne riconfermato presidente. Con una salute precaria segnata dal notevole abuso di alcool e fumo, con un'economia nazionale portata alla rovina e con la corruzione pubblica in aumento, il 31 dicembre 1999 Boris El'tsin si dimise da presidente russo, lasciando il posto a Vladimir Putin. Dopo la caduta Boris Eltsin è apparso rare volte in pubblico, mentre politicamente è rimasto sostenitore del suo successore, Vladimir Putin. Nel settembre del 2002 ha ribadito la sua innocenza nei casi di corruzione a lui imputati e si è detto orgoglioso delle decisioni prese in passato, dichiarando di non voler più prender parte alla politica attiva e rifiutando la candidatura al Parlamento russo offertagli da Russia Unita, il partito di Putin. Nel febbraio 2003 sono venuti alla luce altri scandali che vedevano coinvolti l'ex-presidente e alcuni ministri. Nel gennaio 2004 partecipando a un forum ambientalista si disse molto preoccupato per le attuali condizioni del pianeta e decise di aderire a Greenpeace. Nel dicembre 2006 ha rilasciato una nostalgica intervista nella quale si dichiara deluso dal fatto che il popolo russo abbia dimenticato il difficile periodo negli ultimi anni dell'Unione Sovietica. Già fragile di salute (nel 1996 aveva subito un quintuplo by-pass) a causa dei continui abusi di alcool e fumo e malato di cuore, di ipertensione e con grossi problemi all'apparato circolatorio il 16 aprile 2007 viene colpito da un infarto al quale sopravviverà e sarà immediatamente ricoverato all'ospedale di Mosca. Nel frattempo non viene resa pubblica alcuna notizia sul suo stato di salute. Il 20 aprile viene dimesso dal reparto di rianimazione anche se è necessario un altro intervento chirurgico al cuore al quale avrebbe dovuto sottoporsi il mese successivo. Il 23 aprile alle ore 15:53, ora locale, un altro infarto colpisce l'ex-presidente russo e questa volta sarà mortale. Il primo a porgere le condoglianze alla famiglia di Eltsin sarà il suo vecchio rivale Mikail Gorbaciov; arriveranno in seguito quelle del suo "delfino", Vladimir Putin. Sua consorte è stata Naina Eltsina.
- ボリス・ニコラエヴィチ・エリツィン（ロシア語: Борис Николаевич Ельцин、ラテン文字表記：Boris Nikolayevich Yeltsin、バリース・ニカラーイェヴィチ・イェリツィン、1931年2月1日 - 2007年4月23日）は、ロシア連邦の政治家で、同国の初代大統領（在任: 1991年 - 1999年）である。 大統領在任中に冷戦の終結に成功しロシア連邦の民主化を行なったことへの評価と共に、後の強権政治や政治腐敗への批判もあった。
- } Boris Nikolajevitsj Jeltsin werd in 1991 de eerste RuslandRussische president. Hij stond in Rusland vooral bekend als 'de sloper van de Sovjet-Unie' .
- Boris Nikolajevitsj Jeltsin var president i Russland fra 1991 til 1999. Jeltsin var den første demokratisk valgte statsleder i Russland.
- Boris Nikołajewicz Jelcyn – od 6 lipca do grudnia 1991 Premier Federacji Radzieckiej a od grudnia 1991 do 15 maja 1992 Premier Federacji Rosyjskiej,od 29 maja 1990 do 10 lipca 1991 Przewodniczący Rady Najwyższej Rosji. Pierwszy w historii Prezydent Federacji Rosyjskiej.
- Bóris Nicoláievitch Iéltsin foi um político russo, com um importante papel na história recente da União Soviética e da Federação Russa. Era casado com Naina Iosifovna Ieltsina, com quem teve duas filhas, Iélena e Tatiana, nascidas em 1957 e 1958, respectivamente. Foi o primeiro presidente da Rússia em 1991, após o fim da União Soviética, e o primeiro eleito democraticamente na história daquele país governando entre 1991 e 1999 A sua eleição, em 1991, ficou em volta de muita expectativa e a 12 de Junho de 1991, Iéltsin ganhas as eleições com 57% dos votos. A era de Iéltsin ficou marcada pela grande corrupção que assolava a Rússia, o desemprego, a fome e os conflitos com a Chechênia, assim como ao colapso económico e à venda sem organização de empresas como a Lukoil a empreendedores privados, fazendo com que a sua popularidade fosse baixa durante algum tempo. Em 1994 ordenou a invasão da Chechénia, originando a primeira Guerra Chechena, até chegar a um tratado de paz em 1996, violado pouco tempo depois. Iéltsin foi o responsável por transformar a Rússia num Estado capitalista, deixando de lado o comunismo. Criou-se a terapia de choque económico, levando muitas famílias dependentes dos subsídios soviéticos a passarem muitos problemas económicos e sociais. Iéltsin faleceu aos 76 anos de idade, de complicações cardíacas, após uma visita à Jordânia.
- Boris Elţin Boris Nikolaievici Elţin (Бори́с Никола́евич Е́льцин) (ba-RIS IEL-ţîn), a fost, în 1991, primul preşedinte al Rusiei, precum şi primul conducător din istoria acestei ţări ales în mod direct. Elţin a urmat Liceul Puşkin din Berezniki, regiunea Perm, şi Institutul Politehnic al Uralilor din Sverdlovsk, specializarea construcţii. În clasa a şaptea din şcoala generală, a pierdut două degete de la mâna stângă în urma exploziei unei grenade. Membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) din 1961 până în iulie 1990, Elţin a început să lucreze în administraţia comunistă în 1969. În 1977, în calitate de şef de partid în Sverdlovsk, a ordonat distrugerea casei Ipatiev, unde fusese asasinat ultimul Ţar. Elţin a fost de asemenea "primar" al Moscovei (Prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Moscova al PCUS) de la 24 decembrie 1985 până în 1987, când a fost demis pentru critici la adresa lui Gorbaciov şi a ritmului reformei. În martie 1989 a fost ales în Congresul Deputaţilor Poporului şi a câştigat un loc în Sovietul Suprem. În mai 1990 a fost numit preşedinte al Sovietului Suprem al RSFSR. În iunie RSFSR şi-a proclamat independenţa, iar în iulie Elţin a părăsit PCUS. În alegerile prezidenţiale democratice din Rusia de pe 12 iunie 1991, Elţin a câştigat 57% din voturile populare, şi a fost învestit în funcţie pe 10 iulie. Pe 18 august 1991 a început o lovitură de stat împotriva lui Gorbaciov (şi a lui Elţin), condusă de comunişti în frunte cu Kruşkov. Gorbaciov a fost reţinut în Crimeea, în vreme ce Elţin s-a deplasat spre Casa Albă a Rusiei pentru a ţine piept loviturii de stat. Casa Albă a fost asediată de armată, dar, confruntate cu demonstraţii populare masive, trupele s-au retras, în vreme ce Elţin ţinea un discurs memorabil de pe turela unui tanc. Până pe 21 august majoritatea liderilor loviturii de stat au părăsit Moscova, iar Gorbaciov a fost "salvat" din Crimeea şi readus în Moscova. Elţin a fost salutat în întreaga lume ca un erou pentru că a salvat Uniunea Sovietică de revenirea tiraniei şi lumea întreagă de reaprinderea Războiului Rece. Boris Elţin dansând la un miting electoral La începutul lui decembrie 1991, Ucraina a votat independenţa de Uniunea Sovietică. O săptămână mai târziu, preşedinţii Rusiei, Ucrainei şi Belarusului au pus bazele Comunităţii Statelor Independente. Pe 24 decembrie, Rusia a preluat locul URSS de la Naţiunile Unite. În ziua următoare, preşedintele Gorbaciov a demisionat, iar URSS a încetat să mai existe. Pe 9 august 1999, Elţin şi-a demis Primul-ministru, Serghei Stepaşin, şi, pentru a patra oară, întregul său cabinet. Elţin a rămas Preşedinte al Rusiei până pe 31 decembrie 1999, fără a se mai ridica, pe plan istoric şi personal, la înălţimea la care l-au dus evenimentele din 1991. A demisionat pe 31 decembrie 1999, numindu-l pe Vladimir Putin preşedinte interimar, până la noile alegeri din 26 martie 2000. Problemele personale şi de sănătate ale lui Elţin, alcoolic înveterat, au fost de multe ori în atenţia presei mondiale. Odată cu trecerea anilor, Elţin a început să fie privit ca un conducător din ce în ce mai fragil, despre a cărui moarte iminentă s-a discutat adeseori. A încetat din viaţă la data de 23 aprilie 2007.
- Бори́с Никола́евич Е́льцин — советский партийный и российский политический и государственный деятель, первый Президент России. Избирался Президентом два раза — 12 июня 1991 года и 3 июля 1996 года, занимал эту должность с 10 июля 1991 года по 31 декабря 1999 года. Вошёл в историю как первый избранный Президент России, один из организаторов сопротивления действиям ГКЧП, радикальный реформатор общественно-политического и экономического устройства России. Известен также своими решениями о запрете КПСС, курсом на отказ от социализма, решениями о роспуске Верховного Совета, подавления вооружённого сопротивления его защитников и штурме Дома Советов России с применением бронетехники в 1993 году, о начале военной кампании в Чечне в 1994 году и её завершении в 1996, повторном вводе войск и бомбардировок Чечни в сентябре 1999 года, послуживших началом второй чеченской военной кампании.
- Boris Nikolajevitj Jeltsin, född 1 februari 1931 i Butka i Sverdlovsk oblast i Sovjetunionen, död 23 april 2007 i Moskva, Ryssland, var en rysk politiker. Han var Rysslands förste demokratiskt valde president och satt vid makten från 10 juli 1991 till 31 december 1999 då han efterträddes av Vladimir Putin.
- Boris Nikolayeviç Yeltsin, Rus devlet ve siyaset adamı. Rus kökenli bir çiftçinin oğludur. İnşaat mühendisliği öğrenimi gördükten sonra, bir inşaat işletmesinde idareci olarak vazife aldı. 1961'de Sovyetler Birliği Komünist Partisi'ne girdi. Parti içinde hızla yükselerek Sverdlovsk bölgesi parti birinci sekreterliğine getirildi. Mihail Gorbaçov'un Sovyetler Birliği devlet başkanı oluşundan hemen sonra Moskova'ya çağrıldı. Nisan 1985'te Komünist Partisi Merkez Komitesine seçildi. Ekim 1985'te de Moskova Parti Teşkilatı Şefi oldu. Kısa zamanda kamuoyunun güvenini kazandı. Aynı zamanda Politbüro'ya da girdi. Yegor Ligaçev ile anlaşmazlığa düştü. 1987'de Gorbaçov tarafından görevden uzaklaştırıldı. Şubat 1988'de partiyle ilgili bütün yetkileri elinden alındı. İnşaat bakan yardımcılığına tayin edildi. Daha sonra Moskova'da halkın isteklerini dile getiren bir siyasetçi olarak sivrildi. Mart 1989'da Moskova'da %89,6 oranında oy alarak SSCB Halk Temsilcileri Kongresine seçildi. Siyasi ve ekonomik sahada çoğulculuğu savundu. Mayıs 1990'da Gorbaçov'un isteğine aykırı olarak Rusya Federasyonu Komünist Partisi başkanlığına getirildi. Haziran 1991'de Rusya Federasyonu başkanlığına seçildi. 19 Ağustos 1991 de SSCB başkanı Gorbaçov'a karşı sertlik yanlıları tarafından düzenlenen darbeyi şiddetle protesto etti. Darbecilere karşı halkı direnişe çağırdı. Moskova'da Beyaz Saray denen Rusya parlamento binasına ulaşmayı başardı. Darbecileri suçlu ve hain ilan ederek, ordu ve KGB içinde darbeye karşı çıkanların da yardımıyla Beyaz Saray'ı direnişin merkezine dönüştürdü. Siyasi ustalığını göstererek Gorbaçov'un devlet başkanı olarak yeniden göreve dönmesini sağladı. Darbenin başarısızlığa uğratılmasında ve Gorbaçov'un yeniden göreve dönmesinde en önemli rolü oynadı. Darbecilere karşı gösterdiği kararlı tutumuyla büyük bir prestij kazandı. Gorbaçov'un bazı başarısızlıkları Yeltsin'i daha güçlü hale getirdi. Gorbaçov'un göreve dönmesinden sonra Liderin kendisi olduğunu ortaya koydu. Anayasaya aykırı kararnameler çıkardı ve Gorbaçov'dan bağımsız uygulamalara girişti. Komünist partiyi yasakladı ve bütün parti mallarına el koydu. Siyasi reformların yanısıra, ekonomik konularda da reformlara giden Yeltsin, 2 Ocak 1992'de yürürlüğe girecek olan yüksek oranlı fiyat artışları hususunda halktan ve parlamentodan destek istedi. Rusya parlamentosundan olağanüstü yetkiler aldı. 8 Aralık 1991'de Yeltsin ile Ukrayna ve Beyaz Rusya cumhuriyetlerinin devlet başkanları Bağımsız Devletler Topluluğu'nun (BDT) kuruluşunu ilan ettiler. 21 Aralıkta geri kalan 12 Cumhuriyetin 11'i de BDT'ye katıldı. Yeltsin, Gorbaçov'la birlikte BDT'nin yıl sonunda Sovyetler Birliğinin yerini alacağını açıkladı. Ancak Gorbaçov 25 Aralık 1991'de devlet başkanlığı vazifesinden istifa etti. Çok çabuk davranan Yeltsin, Gorbaçov'un Kremlin'deki ofisine taşındı. Ordunun komutasını eline aldı. Birleşmiş Milletlere Sovyetler Birliğinin Güvenlik Konseyindeki yerini Rusya Federasyonunun alacağını bildirdi. Nükleer füzelerle ilgili fırlatma şifrelerine el koydu. İdarede ABD'yi örnek alan Yeltsin başkanlık vazifesini de kendinde topladı. 1993 yılında reform önerilerini ve yönetim değişikliklerini engellemeye çalışan Parlamentoyu asker kullanarak dağıttı. Parlamento binasını tanklarla bombalatmaktan bile çekinmedi. Ardından Parlamento seçimleri yapıldı. Seçimleri Yeltsin yanlısı adaylar kazandı. Böylece Yeltsin Parlamento da yandaş sayısını arttırarak konumunu daha da güçlendirdi. Rusya'nın 1990'lı yıllarda hızlı özelleştirilme sürecinde ülkeyi yöneten Yeltsin, 1994 yılında Çeçenistan'da büyük çaplı bir askeri müdahele düzenledi ve işgal etti. Ardından Çeçenistan'ın özerkliğini sınırlandırarak Rus egemenliğini sağlamlaştırmaya çalıştı. Ancak Çeçen direnişinin artarak devam etmesi ve Rus kayıplarının artması sonucu iç politikada zor duruma düştü. Yeltsin, cumhurbaşkanı olarak son dış gezilerinden birinde Kasım 1999'da Avrupa Güvenlik ve İşbirliği Teşkilatı (AGİT) zirvesine katılmak üzere İstanbul'a gitti. O günlerde ABD ile ilişkileri gayet iyi durumda olan Türkiye, Orta Asya ve Kafkaslar'da Rusya ile rekabete girişmişti. Zirve sırasında imzalanan Bakü-Ceyhan Boru Hattı antlaşması, ABD destekli Türkiye'nin eski Sovyet topraklarında artan etkisinin bir göstergesiydi. Zirvede ABD başkanı Bill Clinton ile söz düellosuna giren Yeltsin, Kafkaslar'da bir içsavaş başlatan Çeçen gerillaları "haydut ve katil" olarak niteledi ve "Silahlı çetelerle aynı masaya oturamayız. Bu teröristlerin kökünü kazımalıyız ve onlara hangi ülkelerin yardım ettiğini biliyoruz" dedi. Yeltsin, Yugoslavya'ya yapılan NATO hava saldırılarına da karşı çıktı. Bu yorumları, Çeçenistan sorununa barışçı bir çözüm bulunmasını isteyen Clinton'un eleştirisine hedef oldu. Yeltsin Fransa başkanı Chirac ve Almanya şansölyesi Schröder ile yaptığı bire bir görüşmelerde de eleştirilince AGİT toplantısını terk etti ve Rusya'ya döndü. 1999 yılında da Yeltsin'in kızının ve damadının adının bir yolsuzluk skandalına bulaşması ile Rus basını Yeltsin'in Başkanlığını iyice sorgulamaya başladı. Yeltsin ise bu baskılara iç ve dış politikada sertlik yanlısı düşünceleri ile tanınan eski KGB ajanı olan Vladimir Putin'i başbakanlığa getirerek karşılık verdi. Ancak aynı yılın sonuna doğru muhalefetten ve halktan gelen baskılara karşı koymakta zorlanan Yeltin 31 Aralık 1999 akşamı televizyonda yaptığı konuşmada istifa ettiğini ve yerine anayasa gereği Başbakan Putin'in geçeceğini açıkladı. 2000 yılında, emekliliğe ayrıldıktan sonra bir Rus televizyon kanalında yaptığı röportajında, geçmişte katlanmak zorunda kaldığı en büyük sorumluluğunun, Çeçenistan'da yaşamını yitiren insanlar olduğunu belirtti. Yeltsin, 23 Nisan 2007 tarihinde kalp yetmezliği sebebiyle öldü.
- Єльцин Борис Миколайович — російський політичний діяч, президент Російської Радянської Федеративної Соціалістичної Республіки (РРФСР) 1991, Перший президент незалежної Російської Федерації у 1991—1999. При ньому РРФСР набула незалежність, і була створена Співдружність Незалежних Держав. На референдумі 1993 була підтримана його політика проведення приватизації і припинення регулювання цін, незважаючи на важкі економічні проблеми і громадянське безладдя. Придушив спробу перевороту у вересні — жовтні 1993 за допомогою армії. У 1999 році склав повноваження, тимчасово виконуючим обов'язки Президента було призначено Володимира Путіна, якого згодом було офіційно обрано на цю посаду. 23 квітня 2007 року помер у лікарні від зупинки серця, викликаної прогресуючою серцево-судинною поліорганою недостатністю.
- 鲍里斯·尼古拉耶维奇·叶利钦（Борис Николаевич Ельцин ［听 ］，1931年2月1日－2007年4月23日），俄罗斯前總統。曾历任苏共中央政治局委员、莫斯科市市长、苏联俄罗斯联邦最高苏维埃主席、俄罗斯首任民選总统。 葉利欽是個充滿爭議的政治人物，他在蘇共年代因矢言打擊貪污而聲名大噪，但其政權卻飽受貪污醜聞困擾。他执政時推動市場經濟和民主制，但他採取「休克疗法」以令俄羅斯盡快走上資本主义，卻讓俄羅斯經濟濒临崩潰，最後更曾以武力鎮壓反對者。而在任內兩次向車臣發動攻擊，卻未能平息車臣分離主義分子，也動搖了他在國民心目中的領導形象。踏入2000年前數小時前，他突然宣布辭職，任命普京为代总统，震驚朝野，從此結束他的政治生涯。
|
| rdfs:comment
|
- Boris Nikolayevich Yeltsin (1 February 1931 – 23 April 2007) was the first President of the Russian Federation, serving from 1991 to 1999. Yeltsin came to power with a wave of high expectations. On 12 June 1991 he was elected president of the Russian Soviet Federative Socialist Republic with 57% of the vote, becoming the first popularly elected president. But Yeltsin never recovered his popularity after a series of economic and political crises in Russia in the 1990s.
- Boris Nikolajewitsch Jelzin war ein russischer Politiker und von 1991 bis 1999 der erste Präsident Russlands. Er war zudem das erste demokratisch gewählte Staatsoberhaupt in der Geschichte Russlands.
- Borís Nikolàievitx Ieltsin va ser un polític rus. Va ser el primer president de la Federació Russa, entre els anys 1991 i 1999. El seu pare, Nikolai Ieltsin, fou enviat al gulag el 1934 per agitació antisoviètica. Va estudiar enginyeria a Berezniki i el 1961 ingressà al PCUS. El 1977 fou nomenat cap del partit a Sverdlovsk, on va fer derruir la casa Ipatiev, on foren assassinats Nicolau II de Rússia i la seva família.
- Boris Nikolajevič Jelcin byl první prezident Ruské federace, který tuto funkci zastával v letech 1991 až 1999. V roce 1991 byl zvolen prvním a zároveň i též posledním prezidentem RSFSR; jeho úřad měl tvořit určitou protiváhu prezidentovi Sovětského svazu.
- Borís Nikoláyevich Yeltsin fue un político ruso. Durante su carrera política, fue artífice de la desintegración de la Unión Soviética y la fundación de la Comunidad de Estados Independientes. Se convirtió en el primer Presidente de la Federación Rusa en 1991, al ser el primero directamente elegido en la historia del país.
- Boris Nikolajevitš Jeltsin oli Venäjän ensimmäinen presidentti vuosina 1991–1999. Jeltsinillä oli myös keskeinen rooli Neuvostoliiton alasajossa ja hänen presidenttikaudellaan Venäjällä tapahtui suuri joukko uudistuksia kohti markkinataloutta. Uudistusprosessi oli kuitenkin vaikea ja maa joutui suurten sosiaalisten ja taloudellisten ongelmien eteen. Lisäksi Jeltsinin kaudella syttyi Tšetšenian sota.
- Boris Nikolaïevitch Eltsine ou Ieltsine, né le 1 février 1931 à Boutka, dans l'oblast de Sverdlovsk et mort le 23 avril 2007, à Moscou, est un homme politique russe. Le 29 mai 1990, il devient le Président du Soviet suprême de la République socialiste fédérative soviétique de Russie. Il fut le premier président de la Fédération de Russie, avec deux mandats consécutifs après l'effondrement de l'Union soviétique.
- Borisz Nyikolajevics Jelcin orosz politikus, Oroszország első választott elnöke 1991 és 1999 között.
- Fece i suoi studi superiori nel vilaggio di Butka, distretto di Talica, Oblast' di Sverdlovsk e studiò al Politecnico di Sverdlovsk (alcune fonti riferiscono che al primo tentativo non fu ammesso). Nel 1955 ottenne il diploma di ingegnere edile e per 13 anni lavorò come tale. Nel 1961 aderì al Partito Comunista dell'Unione Sovietica, di cui diventò funzionario nel 1968 e direttore della sezione edilizia dell'Obkom Kpss Oblast di Sverdlovsk.
- } Boris Nikolajevitsj Jeltsin werd in 1991 de eerste RuslandRussische president. Hij stond in Rusland vooral bekend als 'de sloper van de Sovjet-Unie' .
- Boris Nikolajevitsj Jeltsin var president i Russland fra 1991 til 1999. Jeltsin var den første demokratisk valgte statsleder i Russland.
- Boris Nikołajewicz Jelcyn – od 6 lipca do grudnia 1991 Premier Federacji Radzieckiej a od grudnia 1991 do 15 maja 1992 Premier Federacji Rosyjskiej,od 29 maja 1990 do 10 lipca 1991 Przewodniczący Rady Najwyższej Rosji. Pierwszy w historii Prezydent Federacji Rosyjskiej.
- Bóris Nicoláievitch Iéltsin foi um político russo, com um importante papel na história recente da União Soviética e da Federação Russa. Era casado com Naina Iosifovna Ieltsina, com quem teve duas filhas, Iélena e Tatiana, nascidas em 1957 e 1958, respectivamente.
- Boris Elţin Boris Nikolaievici Elţin (Бори́с Никола́евич Е́льцин) (ba-RIS IEL-ţîn), a fost, în 1991, primul preşedinte al Rusiei, precum şi primul conducător din istoria acestei ţări ales în mod direct. Elţin a urmat Liceul Puşkin din Berezniki, regiunea Perm, şi Institutul Politehnic al Uralilor din Sverdlovsk, specializarea construcţii. În clasa a şaptea din şcoala generală, a pierdut două degete de la mâna stângă în urma exploziei unei grenade.
- Бори́с Никола́евич Е́льцин — советский партийный и российский политический и государственный деятель, первый Президент России. Избирался Президентом два раза — 12 июня 1991 года и 3 июля 1996 года, занимал эту должность с 10 июля 1991 года по 31 декабря 1999 года.
- Boris Nikolajevitj Jeltsin, född 1 februari 1931 i Butka i Sverdlovsk oblast i Sovjetunionen, död 23 april 2007 i Moskva, Ryssland, var en rysk politiker. Han var Rysslands förste demokratiskt valde president och satt vid makten från 10 juli 1991 till 31 december 1999 då han efterträddes av Vladimir Putin.
- Boris Nikolayeviç Yeltsin, Rus devlet ve siyaset adamı. Rus kökenli bir çiftçinin oğludur. İnşaat mühendisliği öğrenimi gördükten sonra, bir inşaat işletmesinde idareci olarak vazife aldı. 1961'de Sovyetler Birliği Komünist Partisi'ne girdi. Parti içinde hızla yükselerek Sverdlovsk bölgesi parti birinci sekreterliğine getirildi. Mihail Gorbaçov'un Sovyetler Birliği devlet başkanı oluşundan hemen sonra Moskova'ya çağrıldı.
- Єльцин Борис Миколайович — російський політичний діяч, президент Російської Радянської Федеративної Соціалістичної Республіки (РРФСР) 1991, Перший президент незалежної Російської Федерації у 1991—1999.
|
![[RDF Data]](/statics/sw-cube.png)
