@prefix dbpprop:	<http://dbpedia.org/property/> .
@prefix dbpedia:	<http://dbpedia.org/resource/> .
dbpedia:Saint_Ambrose_University	dbpprop:motto	dbpedia:Faith .
@prefix dbpedia-owl:	<http://dbpedia.org/ontology/> .
dbpedia:The_Hibernian	dbpedia-owl:genre	dbpedia:Faith .
@prefix ns3:	<http://dbpedia.org/ontology/Work/> .
dbpedia:The_Hibernian	ns3:genre	dbpedia:Faith ;
	dbpprop:category	dbpedia:Faith .
@prefix owl:	<http://www.w3.org/2002/07/owl#> .
dbpedia:Faith	owl:sameAs	<http://rdf.freebase.com/ns/guid.9202a8c04000641f8000000000017ac2> .
@prefix foaf:	<http://xmlns.com/foaf/0.1/> .
@prefix ns6:	<http://en.wikipedia.org/wiki/> .
dbpedia:Faith	foaf:page	ns6:Faith ;
	dbpprop:reference	<http://public.csusm.edu/public/guests/rsclark/Warfield.html> ,
		<http://www.apuritansmind.com/Justification/CalvinJohnJustification.htm> ,
		<http://www.archive.org/details/EpistemicsOfDivineReality/> ,
		<http://plato.stanford.edu/entries/religion-epistemology/> ,
		<http://www.seegod.org/the_warrant_of_faith.htm> ,
		<http://www.newadvent.org> ,
		<http://www.chabad.org/search/keyword.asp?scope=6198&kid=1247> ,
		<http://rationalchristianity.org/?p=23> ,
		<http://www.newadvent.org/cathen/05752c.htm> ,
		<http://www.skepdic.com/faith.html> ,
		<http://www.iclnet.org/pub/resources/text/wittenberg/luther/luther-faith.txt> .
@prefix rdfs:	<http://www.w3.org/2000/01/rdf-schema#> .
dbpedia:Faith	rdfs:label	"Glaube"@de ,
		"Fe"@ca ,
		"V\u00EDra"@cs ,
		"Tro"@sv ,
		"Faith (\u00E1lbum de The Cure)"@es ,
		"Wiara"@pl ,
		"\u0412\u0435\u0440\u0430"@ru ,
		"\u4FE1\u4EF0"@ja ,
		"Fe"@es ,
		"Foi"@fr ,
		"\u0412\u0456\u0440\u0430 (\u0440\u0435\u043B\u0456\u0433\u0456\u0439\u043D\u0430)"@uk ,
		"Faith"@en ,
		"Credin\u0163\u0103"@ro ,
		"F\u00E9"@pt ,
		"\u4FE1\u5FC3"@zh ,
		"Fede"@it ,
		"Hit"@hu ;
	dbpedia-owl:thumbnail	<http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/La_Fe_%28L.S._Carmona%2C_MRABASF_E-108%29_01.jpg/200px-La_Fe_%28L.S._Carmona%2C_MRABASF_E-108%29_01.jpg> ;
	dbpprop:abstract	"Faith is the confident belief or trust in the truth or trustworthiness of a person, idea, or thing. The word \"faith\" can refer to a religion itself or to religion in general. As with \"trust\", faith involves a concept of future events or outcomes, and is used conversely for a belief \"not resting on logical proof or material evidence. \" Informal usage of the word \"faith\" can be quite broad, and may be used in place of \"trust\" or \"belief. \" Faith is often used in a religious context, as in theology, where it almost universally refers to a trusting belief in a transcendent reality, or else in a Supreme Being and/or said being's role in the order of transcendent, spiritual things. Faith is in general the persuasion of the mind that a certain statement is true. It is the belief and the assent of the mind to the truth of what is declared by another, based on his or her authority and truthfulness. The English word faith is dated from 1200\u201350, from the Latin fidem, or fid\u0113s, meaning trust, akin to f\u012Bdere, which means to trust."@en ,
		"Faith es el tercer LP de la banda brit\u00E1nica de rock The Cure. Su primera edici\u00F3n fue lanzada en 1981. La portada del \u00E1lbum la compone una foto de la abad\u00EDa de Bolton en la niebla. Faith es considerado un \u00E1lbum de car\u00E1cter depresivo y brumoso. Algunas veces se le describe como \"la calma previa a la tormenta\" del siguiente disco del grupo, el oscuro Pornography. Una de las canciones del disco, The Drowning Man se inspira en una serie de novelas de Mervyn Peake. La tem\u00E1tica del \u00E1lbum gira sustancialmente en torno a la falta de fe del l\u00EDder del grupo, Robert Smith, y su empe\u00F1o por encontrarse con ella. Faith fue relanzado el el Reino Unido el 25 de abril de 2005 (el 26 en Estados Unidos) como parte de las series Deluxe de la discogr\u00E1fica Universal. La nueva edici\u00F3n, de dos CDs incluye una versi\u00F3n remasterizada del LP original, y la canci\u00F3n \"Carnage Visors\" en el primer CD, y una colecci\u00F3n de demos, canciones en vivo, y el single \"Charlotte Sometimes\", que no fue incluido en ninguno de los \u00E1lbumes de la banda, en el segundo CD. Tambi\u00E9n existe una edici\u00F3n monodisco, que incluye el \u00E1lbum original tal cual, solo que remasterizado. Fue lanzado a finales de 2005 en Europa, y a principios de 2006 en Estados Unidos. Faith es el primer disco de The Cure en incluir la guitarra bar\u00EDtona/bajo de seis cuerdas."@es ,
		"A hit egyes gondolkod\u00E1si iskol\u00E1k szerint az emberi megismer\u00E9s \u2013 filoz\u00F3fiai \u00E9rtelemben episztemol\u00F3gia \u2013, illetve a v\u00E9gs\u0151 igazs\u00E1g keres\u00E9s\u00E9nek egy form\u00E1ja. A hit fogalma alapvet\u0151en elm\u00E9leti hitre \u00E9s k\u00F6znapi \u00E9rtelemben vett hitre bonthat\u00F3. K\u00F6z\u00F6s von\u00E1suk, hogy a szem\u00E9ly, aki hisz, valakit\u0151l \u2013 egy m\u00E1s szem\u00E9lyt\u0151l, test\u00FClett\u0151l, vagy ak\u00E1r csak egy bels\u0151 hangt\u00F3l \u2013 tekint\u00E9lye alapj\u00E1n igaznak fogad el valamit, a hit tartalm\u00E1t. Az olyan empirista alap\u00FA filoz\u00F3fi\u00E1k \u00E9s filoz\u00F3fusok, mint a pozitivizmus, illetve a modern analitikus filoz\u00F3fia sok k\u00E9pvisel\u0151je, t\u00F6bbnyire nem fogadj\u00E1k el a vall\u00E1sos hitet a megismer\u00E9s forr\u00E1s\u00E1nak, mert csak a tapasztalati \u00FAton igazolt ismeretet fogadj\u00E1k el tud\u00E1snak, \u00E9s a hitet \u00E9s a tud\u00E1st elv\u00E1lasztj\u00E1k egym\u00E1st\u00F3l. \"Ha valami elvileg t\u00FAl lenne a lehets\u00E9ges tapasztalaton, akkor nem lehetne sem elmondani, sem elgondolni, s k\u00E9rd\u00E9seket sem lehetne feltenni vele kapcsolatban\" \u2013 \u00EDrta Rudolf Carnap (A Metafizika Kik\u00FCsz\u00F6b\u00F6l\u00E9se a Nyelv Logikai Elemz\u00E9s\u00E9n Kereszt\u00FCl). . Ugyanakkor p\u00E9ld\u00E1ul a h\u00EDv\u0151 Werner Heisenberg, a j\u00F3r\u00E9szt elm\u00E9leti \u00E9s nem tapasztalati alapokon l\u00E9trej\u00F6tt kvantumfizika egyik alap\u00EDt\u00F3ja, hamar elfordult az elm\u00E9leti gondolkod\u00E1st szerinte nem seg\u00EDt\u0151 pozitivizmust\u00F3l. \"Tudom\u00E1nyos munk\u00E1nk a fizik\u00E1ban abb\u00F3l \u00E1ll, hogy k\u00E9rd\u00E9seket tesz\u00FCnk fel a term\u00E9szetr\u0151l a rendelkez\u00E9s\u00FCnkre \u00E1ll\u00F3 nyelven \u00E9s megpr\u00F3b\u00E1lunk v\u00E1laszt kapni a k\u00EDs\u00E9rletekb\u0151l a rendelkez\u00E9s\u00FCnkre \u00E1ll\u00F3 m\u00F3dokon\" - \u00EDrta. Az ilyen filoz\u00F3fi\u00E1k sz\u00E1m\u00E1ra a hit nem a megismer\u00E9s egyik form\u00E1ja, hanem csup\u00E1n szociol\u00F3giai, pszichol\u00F3giai jelens\u00E9g, amelynek t\u00E1rsadalmi \u00E9s l\u00E9lektani funkci\u00F3i vizsg\u00E1lhat\u00F3ak. Az ilyen jelleg\u0171 vall\u00E1sfiloz\u00F3fia Eur\u00F3p\u00E1ban elfogadott, de az USA-ban jelent\u0151s \u00E9rvel\u00E9sre van sz\u00FCks\u00E9g m\u00E9g ahhoz, is, hogy az ilyen vizsg\u00E1l\u00F3d\u00E1s lehet\u0151s\u00E9g\u00E9t elfogadj\u00E1k, mint azt Daniel Dennett Breaking the Spell c. k\u00F6nyve demonstr\u00E1lja (Dennett 2006). A hit fogalm\u00E1t gyakran kapcsolj\u00E1k a k\u00FCl\u00F6nb\u00F6z\u0151 vall\u00E1sokhoz, ilyenkor a hit k\u00F6zvet\u00EDt\u0151je kinyilatkoztat\u00E1s vagy valamely b\u00F6lcs tan\u00EDt\u00E1sa \u00E9s a hit empirikusan igazolatlan (vagy igazolatlan \u00E9s c\u00E1folatlan) hitt\u00E9teleket tartalmaz. A hit fogalm\u00E1t, tartalm\u00E1t \u00E9s az ebb\u0151l ad\u00F3d\u00F3 k\u00F6vetkeztet\u00E9seket nem csak a vall\u00E1s, hanem a filoz\u00F3fia k\u00FCl\u00F6nb\u00F6z\u0151 ir\u00E1nyzatai is vizsg\u00E1lj\u00E1k: egyes ir\u00E1nyzatok szerint l\u00E9teznek hat\u00E1rter\u00FCletei a term\u00E9szettudom\u00E1nyokkal, m\u00E1s iskol\u00E1k szerint viszont a tudom\u00E1nyos gondolkod\u00E1s \u00E9s a hit k\u00EDs\u00E9rleti-tapasztalati m\u00F3dszerekkel nem vizsg\u00E1lhat\u00F3 ter\u00FCletei kiz\u00E1rj\u00E1k egym\u00E1st. Az int\u00E9zm\u00E9nyteremt\u0151 vall\u00E1sok szempontj\u00E1b\u00F3l az adott vall\u00E1s gondolatrendszer\u00E9t legal\u00E1bb alapvet\u0151 elemeiben elfogad\u00F3 hit sz\u00FCks\u00E9ges felt\u00E9tele az adott vall\u00E1shoz tartoz\u00E1snak, de k\u00F6znapi \u00E9rtelemben a magukat semmilyen vall\u00E1shoz nem sorol\u00F3k is gyakran sz\u00E1molnak be arr\u00F3l, hogy hisznek valamiben. Vall\u00E1sos \u00E9s nem vall\u00E1sos emberek is nyitottak lehetnek az \u00E1ltudom\u00E1nyos elm\u00E9letekben val\u00F3 hit ir\u00E1nt, egym\u00E1snak ellentmond\u00F3 tudom\u00E1nyos elm\u00E9letkben hihetnek, s\u0151t \u00E1ltal\u00E1ban elmondhat\u00F3, hogy a tudom\u00E1nyos elm\u00E9letek k\u00F6znapi elfogad\u00E1sa ugyan\u00FAgy tekint\u00E9ly alapon, \"hit\" \u00FAtj\u00E1n t\u00F6rt\u00E9nik, mint a vall\u00E1sok dogm\u00E1i\u00E9. Az omnist\u00E1k az \u00F6sszes vall\u00E1sos hitet elfogadj\u00E1k, az ateist\u00E1k \u00E1ltal\u00E1ban egyiket sem. A k\u00F6znapi gondolkod\u00E1sban a vall\u00E1sos hit teljes elfogad\u00E1sa \u00E9s teljes elutas\u00EDt\u00E1sa k\u00F6zt rengeteg \u00E1tmeneti n\u00E9zet l\u00E9tezik, ami gyakran okoz neh\u00E9zs\u00E9get a vil\u00E1gn\u00E9zetet kutat\u00F3 statisztik\u00E1k sz\u00E1m\u00E1ra \u00E9s vit\u00E1kat adataik \u00E9rtelmez\u00E9se k\u00F6r\u00FCl."@hu ,
		"Das Wort Glaube (auch Glauben) (vom indogermanischen *leubh-, begehren, lieb haben, f\u00FCr lieb erkl\u00E4ren, gut hei\u00DFen, loben) wird neben der hier nicht behandelten Verwendung im Sinne von \"etwas f\u00FCr wahr halten\" verwendet, um eine Grundhaltung des Vertrauens zu bezeichnen, v.a. im Kontext religi\u00F6ser \u00DCberzeugungen."@de ,
		"\u0420\u0435\u043B\u0456\u0433\u0456\u0439\u043D\u0430 \u0432\u0456\u0440\u0430 \u2014 \u0446\u0435 \u0432\u043F\u0435\u0432\u043D\u0435\u043D\u0456\u0441\u0442\u044C \u0432 \u0440\u0435\u0430\u043B\u044C\u043D\u043E\u043C\u0443 \u0456\u0441\u043D\u0443\u0432\u0430\u043D\u043D\u0456 \u043D\u0430\u0434\u043F\u0440\u0438\u0440\u043E\u0434\u043D\u0438\u0445 \u0456\u0441\u0442\u043E\u0442, \u043E\u0441\u043E\u0431\u043B\u0438\u0432\u0438\u0445 \u044F\u043A\u043E\u0441\u0442\u0435\u0439 \u0443 \u043E\u043A\u0440\u0435\u043C\u0438\u0445 \u043F\u0440\u0435\u0434\u043C\u0435\u0442\u0456\u0432. \u041D\u0430 \u043F\u0440\u0430\u043A\u0442\u0438\u0446\u0456 \u0446\u0435 \u0432\u0456\u0440\u0430 \u0432 \u0441\u0432\u044F\u0442\u0438\u0445, \u043F\u0440\u043E\u0440\u043E\u043A\u0456\u0432, \u0432\u0447\u0438\u0442\u0435\u043B\u0456\u0432, \u0441\u0432\u044F\u0449\u0435\u043D\u043D\u043E\u0441\u043B\u0443\u0436\u0431\u043E\u0432\u0446\u0456\u0432, \u0432 \u043C\u043E\u0436\u043B\u0438\u0432\u0456\u0441\u0442\u044C \u0441\u043F\u0456\u043B\u043A\u0443\u0432\u0430\u043D\u043D\u044F \u0437 \u0434\u0443\u0445\u0430\u043C\u0438, \u0456\u0441\u0442\u0438\u043D\u043D\u0456\u0441\u0442\u044C \u0434\u043E\u0433\u043C\u0430\u0442\u0456\u0432 \u0456 \u0440\u0435\u043B\u0456\u0433\u0456\u0439\u043D\u0438\u0445 \u0442\u0435\u043A\u0441\u0442\u0456\u0432. \u0412 \u0431\u043E\u0433\u043E\u0441\u043B\u043E\u0432\u0441\u044C\u043A\u043E\u043C\u0443 \u0440\u043E\u0437\u0443\u043C\u0456\u043D\u043D\u0456 \u0440\u0435\u043B\u0456\u0433\u0456\u0439\u043D\u0430 \u0432\u0456\u0440\u0430 \u0432\u0438\u0441\u0442\u0443\u043F\u0430\u0454 \u044F\u043A \u0432\u0438\u0449\u0435 \u0432\u0438\u044F\u0432\u043B\u0435\u043D\u043D\u044F \u043B\u044E\u0434\u0441\u044C\u043A\u043E\u0457 \u0441\u0432\u0456\u0434\u043E\u043C\u043E\u0441\u0442\u0456, \u043D\u0430\u0439\u0432\u0438\u0449\u0430 \u0446\u0456\u043D\u043D\u0456\u0441\u0442\u044C. \u0412\u0456\u0440\u0438\u0442\u0438 \u043C\u043E\u0436\u043D\u0430 \u0432 \u0431\u0430\u0433\u0430\u0442\u044C\u043E\u0445 \u0431\u043E\u0433\u0456\u0432 \u2013 \u043F\u043E\u043B\u0456\u0442\u0435\u0457\u0437\u043C (\u0434\u0430\u0432\u043D\u044C\u043E\u0433\u0440\u0435\u0446\u044C\u043A\u0430 \u0440\u0435\u043B\u0456\u0433\u0456\u044F), \u0430\u0431\u043E \u0432 \u043E\u0434\u043D\u043E\u0433\u043E - \u043C\u043E\u043D\u043E\u0442\u0435\u0457\u0437\u043C."@uk ,
		"La fe es la firme y absoluta convicci\u00F3n de que algo es verdad. Las causas por las cuales nos hemos convencido de la veracidad de nuestra fe, depender\u00E1n de los elementos en los que hemos confiado y, en \u00FAltima instancia de la corroboraci\u00F3n entre lo esperado y lo obtenido. Dependiendo del tipo de inteligencia que tengamos m\u00E1s desarrollada, lo que esperamos y obtenemos se podr\u00E1 compartir con otras personas afines a nuestra tendencia inteligente, o por el contrario, callar por temor a ser rechazados. La integraci\u00F3n m\u00E1s o menos completa de todas las inteligencias, nos capacitar\u00E1 para hacer valer de un modo m\u00E1s o menos efectivo, las deducciones resultantes del procesamiento de la informaci\u00F3n por nuestro consciente. Al compartirlo de forma inteligente con otras personas, podremos llegar a la conclusi\u00F3n de que nuestra orientaci\u00F3n nos permitir\u00E1 aplicar un trabajo que confirme la fe, y por lo tanto conseguir una motivaci\u00F3n que nos aliente a trabajar por aquello en lo cual nos han confirmado que el planteamiento es bueno. El punto desde el cual se observa este tipo de din\u00E1mica repercutir\u00E1 en nuestros valores, provocando reacciones por lo que realmente valoramos, que es en definitiva en lo que confiamos y tenemos la fe."@es ,
		"F\u00E9 \u00E9 a firme convic\u00E7\u00E3o de que algo seja verdade, sem nenhuma prova de que este algo seja verdade, pela absoluta confian\u00E7a que depositamos neste algo ou algu\u00E9m. A f\u00E9 se relaciona de maneira unilateral com os verbos acreditar, confiar ou apostar, isto \u00E9, se alguem tem f\u00E9 em algo, ent\u00E3o acredita,confia e aposta nisso, mas se uma pessoa acredita,confia e aposta em algo, n\u00E3o significa, necessariamente, que tenha f\u00E9. A diferen\u00E7a entre eles, \u00E9 que ter f\u00E9 \u00E9 nutrir um sentimento de afei\u00E7\u00E3o, ou at\u00E9 mesmo amor, pelo que acredita,confia e aposta. \u00C9 poss\u00EDvel nutrir um sentimento de f\u00E9 em rela\u00E7\u00E3o a um pessoa, um objeto inanimado,uma ideologia, um pensamento filos\u00F3fico, um sistema qualquer, um conjunto de regras, uma cren\u00E7a popular, uma base de propostas ou dogmas de uma determinada religi\u00E3o. A f\u00E9 n\u00E3o \u00E9 baseada em evid\u00EAncias f\u00EDsicas reconhecidas pela comunidade cient\u00EDfica. \u00C9, geralmente,associada a experi\u00EAncias pessoais e pode ser compartilhada com outros atrav\u00E9s de relatos. Nesse sentido, \u00E9 geralmente associada ao contexto religioso. A f\u00E9 se manifesta de v\u00E1rias maneiras e pode estar vinculada a quest\u00F5es emocionais e a motivos nobres ou estritamente pessoais. Pode estar direcionada a alguma raz\u00E3o espec\u00EDfica ou mesmo existir sem raz\u00E3o definida. Tamb\u00E9m n\u00E3o carece absolutamente de qualquer tipo de evid\u00EAncia f\u00EDsica racional."@pt ,
		"\u4FE1\u5FC3\uFF0C\uFF08Faith\uFF09\u4EA6\u4F5C\u4FE1\u5FB7\u3002\u6307\u7684\u662F\u4E00\u500B\u4EBA\u5C0D\u81EA\u8EAB\u7684\u4FE1\u4EF0\u7684\u5805\u5B9A\uFF0C\u53EF\u5305\u62EC\u5B97\u6559\u8207\u975E\u5B97\u6559\u7684\u4FE1\u4EF0\u3002\u4FE1\u5FC3\u662F\u5C0D\u65BC\u5C1A\u672A\u898B\u5230\u4E8B\u7269\u7684\u4FE1\u5FF5\u548C\u6191\u64DA\uFF0C\u5B83\u5305\u62EC\u76F8\u4FE1\u548C\u6562\u65BC\u5C07\u81EA\u5DF1\u5B8C\u5168\u59D4\u8A17\u5169\u500B\u5C64\u9762\u3002"@zh ,
		"La parola fede \u00E8 propriamente intesa come il credere in concetti, dogmi o assunti in base alla sola convinzione personale o alla sola autorit\u00E0 di chi ha enunciato tali concetti o assunti, al di l\u00E0 dell'esistenza o meno di prove pro o contro tali idee e affermazioni."@it ,
		"Trosbegreppet \u00E4r centralt inom alla religioner, \u00E4ven om man tror p\u00E5 en gudom eller p\u00E5 en metod som en v\u00E4g bort ifr\u00E5n ondska, lidande och d\u00F6d. En person kan vara \u00F6vertygad om v\u00E4rldens snara underg\u00E5ng eller vara bokstavstroende n\u00E4r hon l\u00E4ser sin heliga skrift, men en religi\u00F6s tro kan inte ta steget \u00F6ver till vetande i vetenskaplig mening. Den religi\u00F6sa tron omfattar oftast en etisk livsh\u00E5llning och ett moraliskt gr\u00E4nss\u00E4ttande, och man har d\u00E4rf\u00F6r ibland h\u00E4vdat att det skulle kunna gynna ett samh\u00E4lle och dess utveckling om vetenskap och religi\u00F6s eller humanistisk tro skulle samverka. (k\u00E4lla beh\u00F6vs)"@sv ,
		"Le concept de foi est le plus souvent rattach\u00E9 aux religions o\u00F9 il d\u00E9signe la certitude en l'ensemble des croyances intrins\u00E8ques \u00E0 une religion particuli\u00E8re ou, par extension, cette religion elle-m\u00EAme. Dans le langage courant, le mot peut aussi d\u00E9signer, plus simplement, une tr\u00E8s forte confiance. Bien qu'ainsi assez clairement d\u00E9limit\u00E9, il ne peut gu\u00E8re donner lieu \u00E0 des d\u00E9veloppements que contextualis\u00E9. Il est notamment d\u00E9velopp\u00E9 dans les articles suivants: Foi en philosophie Relation entre science et religion Principes de foi du juda\u00EFsme Foi chr\u00E9tienne Foi dans l'islam"@fr ,
		"La fe \u00E9s la creen\u00E7a no fonamentada en la ra\u00F3 o identificaci\u00F3 en un d\u00E9u, religi\u00F3, realitat o ideal que es pren com a veritat existencial basada en l'experi\u00E8ncia vital de les realitats no materials. Tamb\u00E9 es pot considerar fe el convenciment que una cosa o fet \u00E9s veritat, sense necessitat de comprovar-ho o experimentar-ho. Est\u00E0 associada a la voluntat de creure i a la confian\u00E7a. Alguns partidaris del racionalisme critiquen la fe justament perqu\u00E8 no precisa de proves externes i es considera aut\u00F2noma de la ra\u00F3. Altres, per\u00F2, creuen que la fe \u00E9s inherent a tots els processos del pensament, fins i tot els cient\u00EDfics, ja que hi ha un moment on manca la certesa i \u00E9s prec\u00EDs confiar en el resultat per continuar avan\u00E7ant."@ca ,
		"Slovo v\u00EDra a odpov\u00EDdaj\u00EDc\u00ED sloveso v\u011B\u0159it se pou\u017E\u00EDv\u00E1 ve dvou p\u0159\u00EDbuzn\u00FDch a ne v\u017Edy p\u0159esn\u011B odd\u011Bliteln\u00FDch v\u00FDznamech: Epistemologick\u00FD v\u00FDznam: p\u0159esv\u011Bd\u010Den\u00ED, \u017Ee n\u011Bco je skute\u010Dn\u00E9 \u010Di pravdiv\u00E9, nap\u0159\u00EDklad ve v\u011Bt\u011B \u201EV\u011B\u0159\u00EDm, \u017Ee se ta pen\u011B\u017Eenka je\u0161t\u011B najde. \u201C Toto p\u0159esv\u011Bd\u010Den\u00ED m\u016F\u017Ee b\u00FDt jak pravdiv\u00E9, tak myln\u00E9. Z toho hlediska bylo pozn\u00E1n\u00ED n\u011Bkter\u00FDmi filozofy definov\u00E1no jako \u201Eod\u016Fvodn\u011Bn\u00E1 pravdiv\u00E1 v\u00EDra\u201C. Gramaticky tento v\u00FDznam obvykle odpov\u00EDd\u00E1 vazb\u00E1m \u201Ev\u011B\u0159it, \u017Ee \u2026,\u201C \u201Ev\u011B\u0159it \u010Demu\u201C, v angli\u010Dtin\u011B se vyjad\u0159uje slovem belief. V b\u011B\u017En\u00E9m \u00FAzu se \u010Desk\u00E9 slovo v\u00EDra v tomto v\u00FDznamu obvykle pou\u017E\u00EDv\u00E1 tehdy, nen\u00ED-li mluv\u010D\u00ED \u00FApln\u011B p\u0159esv\u011Bd\u010Den o realit\u011B \u010Di pravdivosti p\u0159edm\u011Btu v\u00EDry, jinak by se mluvilo sp\u00ED\u0161e o v\u011Bd\u011Bn\u00ED a jistot\u011B. Psychologick\u00FD a n\u00E1bo\u017Eensk\u00FD v\u00FDznam: celkov\u00E1 d\u016Fv\u011Bra v n\u011Bjakou osobu, instituci nebo nauku. M\u016F\u017Eeme tak\u00E9 mluvit o d\u016Fv\u011B\u0159e nap\u0159. v poznatky nebo vzpom\u00EDnky, v to, \u017Ee n\u00E1s neklamou smysly, v\u00EDra v sebe, nebo v\u00EDra ve vlastn\u00ED \u00FAsudek. Nap\u0159\u00EDklad \u201Etomuto kandid\u00E1tu v\u011B\u0159\u00EDm, a proto ho budu volit\u201C nebo \u201Ev\u011B\u0159\u00EDm v jednoho Boha\u201C. Gramaticky tento v\u00FDznam obvykle odpov\u00EDd\u00E1 vazb\u00E1m \u201Ev\u011B\u0159it v co,\u201C \u201Ev\u011B\u0159it komu\u201C, v angli\u010Dtin\u011B se vyjad\u0159uje slovem faith. V tomto v\u00FDznamu se slovo v\u00EDra obvykle pou\u017E\u00EDv\u00E1 k vyj\u00E1d\u0159en\u00ED vysok\u00E9ho stupn\u011B d\u016Fv\u011Bry. Krom\u011B toho se podstatn\u00E9 jm\u00E9no v\u00EDra p\u0159enesen\u011B pou\u017E\u00EDv\u00E1 i ve v\u00FDznamu n\u00E1bo\u017Eenstv\u00ED nebo konfese (\u201Ep\u0159estoupit na jinou v\u00EDru\u201C), ve star\u0161\u00ED \u010De\u0161tin\u011B mohlo znamenat i v\u011Brnost nebo \u00FAv\u011Br."@cs ,
		"Credin\u0163a se refer\u0103 la o atitudine de baz\u0103 care se manifest\u0103 prin \u00EEncredere \u015Fi acceptare fa\u0163\u0103 de o fiin\u0163\u0103, valori \u015Fi/sau \u0163eluri (A crede \u00EEn. \u00CEn CREDIN\u0162A Credin\u0163a poate fi o atitudine dinamic\u0103, conceptual\u0103, religioas\u0103 sau afectiv\u0103, \u00EEn raport cu un ansamblu de obiecte, situa\u0163ii sau persoane, trecute, prezente, sau viitoare. \u00CEn sens ra\u0163ional 'a crede' \u00EEnseamn\u0103 a face o estimare de probabilitate sau plauzibilitate a realiz\u0103rii sau nerealiz\u0103rii unui eveniment determinat. Credin\u0163a conceptual\u0103 sau intelectiv\u0103, define\u015Fte rela\u0163ia individului cu un obiect, o proprietate, un fenomen natural sau social care posed\u0103 o anume \u00EEnsemn\u0103tate pentru cel care crede sau nu \u00EEn posibilitatea apari\u0163iei lui \u015Fi \u00EEl angajeaz\u0103 \u00EEn argumentarea, realizarea sau \u00EEmpiedecarea apari\u0163iei \u015Fi desf\u0103\u015Fur\u0103rii evenimentului. \u00CEn sens afectiv a crede \u00EEnseamn\u0103 a dori cu intensitate, a dori \u015Fi spera implicant emotiv, ca ceva s\u0103 se \u00EEnt\u00E2mple sau s\u0103 nu se \u00EEnt\u00E2mple. Credin\u0163a afectiv\u0103 determin\u0103 o intens\u0103 leg\u0103tur\u0103 sufleteasc\u0103 \u015Fi declan\u015Farea de ac\u0163iuni orientate spre declan\u015Farea sau evitarea desf\u0103\u015Fur\u0103rii situa\u0163iei dorite sau respinse. Credin\u0163a ca atitudine religioas\u0103 este mai complicat de surprins conceptual. Credin\u0163a religioas\u0103 vizeaz\u0103 convingerea \u00EEn existen\u0163a unei supra persoane sau puteri con\u015Ftiente capabil\u0103 s\u0103 fac\u0103 at\u00E2t universul c\u00E2t \u015Fi omul cu toate calit\u0103\u0163ile \u015Fi limitele primite. Uneori credin\u0163a religioas\u0103 poate fi caracterizat\u0103 ca un subtil amestec de \u00EEncredere \u015Fi a\u015Fteptare ra\u0163ional\u0103 \u015Fi afectiv\u0103, legat\u0103 de o persoan\u0103 cu calit\u0103\u0163i deosebite, un obiect cu caracter sacru sau un eveniment sacru. Partea ra\u0163ional\u0103 a credin\u0163ei religioase exprima convingerea credinciosului \u00EEn posibilitatea existen\u0163ei sau apari\u0163iei unui obiect, ac\u0163iune, individ sau \u00EEnsu\u015Fire uman\u0103, dep\u0103\u015Find posibilit\u0103\u0163ile omului mediu, dar explicabile cu ajutorul cunoa\u015Fterii \u015Ftin\u0163ifice. Partea am spune mistic\u0103 a credin\u0163ei declar\u0103 ca posibile sau petrecute, ac\u0163iuni sau calit\u0103\u0163i naturale ori umane considerate stranii, care nu se pot explica prin legile naturale cunoscute. O asemenea credin\u0163\u0103 \u00EEntr-o putere supra uman\u0103 afirm\u0103 capacitatea unor oameni de a vindeca suferin\u0163e sau boli cu un singur cuv\u00E2nt, sau o stare sufleteasc\u0103 generoas\u0103, \u00EEnc\u0103rcat\u0103 de profund\u0103 compasiune sau mil\u0103. Credin\u0163a religioas\u0103 a fost \u015Fi este un factor social \u015Fi etic extrem de important, ea a avut \u015Fi \u00EEnc\u0103 are un rol major \u00EEn formarea moral\u0103 a personalit\u0103\u0163ii, \u00EEn \u00EEndemnarea individului \u015Fi colectivit\u0103\u0163ii s\u0103 adere la un ansamblu de ac\u0163iuni \u015Fi valori \u015Fi ac\u0163iuni care s\u0103 duc\u0103 la respectarea de c\u0103tre fiecare a celorlal\u0163i \u00EEn aceia\u015Fi m\u0103sur\u0103 \u00EEn care se respect\u0103 pe sine. Morala cre\u015Ftin\u0103 este una din cele mai bine construite \u015Fi justificate argumentant doctrine etice care cere omului s\u0103 \u00EE\u015Fi \u00EEnfr\u00E2neze pasiunile de orice fel, s\u0103 se respecte pe sine \u015Fi s\u0103 respecte pe al\u0163ii, s\u0103 \u00EE\u015Fi interzic\u0103 ferm acele fapte antisociale care agreseaz\u0103 bunurile sau persoana aproapelui \u015Fi pot provoca suferin\u0163\u0103 celorlal\u0163i. Prin cele zece porunci morala cre\u015Ftin\u0103 indic\u0103 precis \u015Fi imperativ care anume fapte nu trebuie niciodat\u0103 aplicate semenului, fapte care atrag dup\u0103 ele punerea \u00EEn conflict a omului \u00EEn primul r\u00E2nd cu umanul, \u00EEn al doilea \u00EEl pun \u00EEn conflict cu sine \u00EEnsu\u015Fi, \u015Fi \u00EEn final \u00EEl conflictualizeaz\u0103 cu semenul s\u0103u. Poruncile morale particularizeaz\u0103 comportamental \u015Fi valoric omul credincios, omul adev\u0103rat, exemplar, cel care vrea din toate puterile s\u0103 \u00EE\u015Fi respecte, protejeze \u015Fi ajute semenii, s\u0103 fie asemeni marelui exemplu de d\u0103ruire \u015Fi devotament al Fiului lui Dumnezeu care \u015Fi-a dat via\u0163a pentru a r\u0103scump\u0103ra reaua f\u0103ptuire uman\u0103, pentru a r\u0103scump\u0103ra nenum\u0103ratele \u00EEnc\u0103lc\u0103ri morale care caracterizeaz\u0103 traseul istoric al individului sau colectivului lipsit de credin\u0163\u0103 \u015Fi prin lipsa de credin\u0163\u0103 lipsit de o moral\u0103 autentic\u0103 \u015Fi permanent\u0103."@ro ,
		"\u4FE1\u4EF0\uFF08\u3057\u3093\u3053\u3046\u3001\u82F1\u8A9E\u3000faith\uFF09\u3068\u306F\u3001 \u795E\u3084\u4ECF\u306A\u3069\u3092\u4FE1\u3058\u308B\u3053\u3068\u3002\u307E\u305F\u3001\u3042\u308B\u5B97\u6559\u3092\u4FE1\u3058\u3066\u3001\u305D\u306E\u6559\u3048\u3092\u3088\u308A\u3069\u3053\u308D\u3068\u3059\u308B\u3053\u3068\u3002 \u4EBA\u3084\u3082\u306E\u3054\u3068\u3092\u4FE1\u7528\u30FB\u4FE1\u983C\u3059\u308B\u3053\u3068\u3002 \u8A3C\u62E0\u629C\u304D\u3067\u78BA\u4FE1\u3092\u6301\u3064\u3053\u3068\u3002\u307E\u305F\u305D\u308C\u3089\u3092\u4FE1\u3058\u308B\u3053\u3068\u3092\u6B63\u5F53\u5316\u3059\u308B\u8981\u56E0\u3002 \u4FE1\u4EF0\u306E\u3053\u3068\u3092\u4ECF\u6559\u306B\u304A\u3044\u3066\u306F\u300C\u4FE1\u5FC3\uFF08\u3057\u3093\u3058\u3093\uFF09\u300D\u3068\u547C\u3076\u3053\u3068\u304C\u4E00\u822C\u7684\u3067\u3042\u308B\u3002\u300C\u4FE1\u4EF0\u300D\u3068\u66F8\u3044\u3066\u53E4\u304F\u306F\u300C\u3057\u3093\u3054\u3046\u300D\u3068\u8AAD\u3093\u3067\u3044\u305F\u3053\u3068\u3082\u3042\u308B\u3002 \u307E\u305F\u6BD4\u55A9\u7684\u306A\u7528\u6CD5\u3068\u3057\u3066\u3001\u4F55\u3089\u304B\u306E\u5BFE\u8C61\u3092\u7D76\u5BFE\u306E\u3082\u306E\u3068\u4FE1\u3058\u3066\u3001\u7591\u308F\u306A\u3044\u3053\u3068\u3092\u6307\u3059\u3053\u3068\u3082\u3042\u308B\u3002"@ja ,
		"\u0412\u0435\u0440\u0430\u00A0\u2014 \u043F\u0440\u0438\u0437\u043D\u0430\u043D\u0438\u0435 \u0447\u0435\u0433\u043E-\u043D\u0438\u0431\u0443\u0434\u044C \u0438\u0441\u0442\u0438\u043D\u043D\u044B\u043C \u0431\u0435\u0437 \u043E\u043F\u043E\u0440\u044B \u043D\u0430 \u0444\u0430\u043A\u0442\u044B \u0438\u043B\u0438 \u043B\u043E\u0433\u0438\u043A\u0443, \u043B\u0438\u0448\u044C \u043D\u0430 \u043E\u0441\u043D\u043E\u0432\u0430\u043D\u0438\u0438 \u0432\u043D\u0443\u0442\u0440\u0435\u043D\u043D\u0435\u0439 (\u0441\u0443\u0431\u044A\u0435\u043A\u0442\u0438\u0432\u043D\u043E\u0439) \u0443\u0432\u0435\u0440\u0435\u043D\u043D\u043E\u0441\u0442\u0438, \u043A\u043E\u0442\u043E\u0440\u0430\u044F \u043D\u0435 \u043D\u0443\u0436\u0434\u0430\u0435\u0442\u0441\u044F \u0432 \u0434\u043E\u043A\u0430\u0437\u0430\u0442\u0435\u043B\u044C\u0441\u0442\u0432\u0430\u0445, \u0445\u043E\u0442\u044F \u0438\u043D\u043E\u0433\u0434\u0430 \u0438 \u043F\u043E\u0434\u044B\u0441\u043A\u0438\u0432\u0430\u0435\u0442 \u0438\u0445. \u0421\u043B\u043E\u0432\u043E \u0412\u0435\u0440\u0430 \u0442\u0430\u043A\u0436\u0435 \u0443\u043F\u043E\u0442\u0440\u0435\u0431\u043B\u044F\u0435\u0442\u0441\u044F \u0432 \u0441\u043C\u044B\u0441\u043B\u0435 \u00AB\u0440\u0435\u043B\u0438\u0433\u0438\u044F\u00BB, \u0440\u0435\u043B\u0438\u0433\u0438\u043E\u0437\u043D\u043E\u0435 \u0443\u0447\u0435\u043D\u0438\u0435 - \u043D\u0430\u043F\u0440\u0438\u043C\u0435\u0440, \u0445\u0440\u0438\u0441\u0442\u0438\u0430\u043D\u0441\u043A\u0430\u044F \u0432\u0435\u0440\u0430, \u043C\u0443\u0441\u0443\u043B\u044C\u043C\u0430\u043D\u0441\u043A\u0430\u044F \u0432\u0435\u0440\u0430."@ru ,
		"Wiara jest terminem wieloznacznym. W mowie potocznej oznacza przekonanie o czym\u015B. Stanowisko, pogl\u0105d, w danym momencie (przy obecnym stanie wiedzy naukowej) nie znajduj\u0105ce jednoznacznego potwierdzenia w rzeczywisto\u015Bci. W religioznawstwie polega przede wszystkim na przyj\u0119ciu istnienia czego\u015B bez \u017Cadnego dowodu wiarygodnie potwierdzaj\u0105cego ten fakt. \u015Awiadoma decyzja przyj\u0119cia takiej wiary nazywa si\u0119 aktem wiary. W epistemologii wiara to \"uznawanie za prawdziwe nieuzasadnionego twierdzenia\". Zar\u00F3wno uzasadnienie jak i jego brak nie implikuj\u0105 prawdziwo\u015Bci lub fa\u0142szywo\u015Bci tre\u015Bci wiary. Wyst\u0119powanie wiary uznaje si\u0119 za konieczne w pocz\u0105tkowej fazie rozwoju nauki (przyjmuje si\u0119, \u017Ce du\u017Cej mierze zawdzi\u0119cza ona wierze swoje istnienie kiedy to pierwszy raz w dziejach \u015Bwiata ludzie podeszli rozumowo do mitycznej materii, narodzi\u0142y si\u0119 filozofia i nauka, kt\u00F3re zreszt\u0105 w\u00F3wczas stanowi\u0142y jedno - tymi pionierami racjonalizmu byli Grecy). Jest te\u017C nierozerwalnie zwi\u0105zana z religi\u0105, a zbyt daleko posuni\u0119ta prowadzi\u0107 mo\u017Ce do powstania dogmat\u00F3w. Chrze\u015Bcija\u0144skie rozwa\u017Cania nad wiar\u0105 koncentrowa\u0142y si\u0119 wok\u00F3\u0142 wers\u00F3w 1-2 w 11 rozdziale Listu do Hebrajczyk\u00F3w, kt\u00F3ry przedstawiaj\u0105c owoce wiary definiuje j\u0105 jako hupostasis, co mo\u017Ce by\u0107 t\u0142umaczone jako podstawa (w Biblii Tysi\u0105clecia nawet por\u0119ka), albo jako substancja. Id\u0105c za pierwszym rozumieniem tego s\u0142owa \u015Awi\u0119ty Tomasz przedstawia wiar\u0119 jako przyrodzony stan umys\u0142u, polegaj\u0105cy na pewno\u015Bci prawd nie z racji dowod\u00F3w rozumowych, ale przez przyj\u0119cie \u015Bwiadectwa autorytetu, wynikaj\u0105ca z zaufania (wiar\u0105 chrze\u015Bcija\u0144ska, czyli zaufanie do Ko\u015Bcio\u0142a jest nadto \u0142ask\u0105 oraz cnot\u0105 teologiczn\u0105). Postrzeganie wiary jako duchowej substancji udzielonej do wn\u0119trza serca cz\u0142owieka, kt\u00F3ra nast\u0119pnie powoduje osobiste do\u015Bwiadczenie dog\u0142\u0119bnego przekonania o czym\u015B czego nie postrzegaj\u0105 zmys\u0142y jest cz\u0119sto przyjmowane w teologii ewangelickiej. Wsp\u00F3\u0142czesny katechizm Ko\u015Bcio\u0142a katolickiego k\u0142adzie nacisk na jeszcze inny, r\u00F3wnie\u017C nadprzyrodzony charakter wiary, okre\u015Blaj\u0105c j\u0105 jako relacj\u0119 z Bogiem: \u201EWiara jest osobowym przylgni\u0119ciem cz\u0142owieka do Boga: r\u00F3wnocze\u015Bnie i w spos\u00F3b nierozdzielny jest ona dobrowolnym uznaniem ca\u0142ej prawdy, kt\u00F3r\u0105 B\u00F3g objawi\u0142\u201D (KKK 176)."@pl ;
	rdfs:comment	"La parola fede \u00E8 propriamente intesa come il credere in concetti, dogmi o assunti in base alla sola convinzione personale o alla sola autorit\u00E0 di chi ha enunciato tali concetti o assunti, al di l\u00E0 dell'esistenza o meno di prove pro o contro tali idee e affermazioni."@it ,
		"\u0420\u0435\u043B\u0456\u0433\u0456\u0439\u043D\u0430 \u0432\u0456\u0440\u0430 \u2014 \u0446\u0435 \u0432\u043F\u0435\u0432\u043D\u0435\u043D\u0456\u0441\u0442\u044C \u0432 \u0440\u0435\u0430\u043B\u044C\u043D\u043E\u043C\u0443 \u0456\u0441\u043D\u0443\u0432\u0430\u043D\u043D\u0456 \u043D\u0430\u0434\u043F\u0440\u0438\u0440\u043E\u0434\u043D\u0438\u0445 \u0456\u0441\u0442\u043E\u0442, \u043E\u0441\u043E\u0431\u043B\u0438\u0432\u0438\u0445 \u044F\u043A\u043E\u0441\u0442\u0435\u0439 \u0443 \u043E\u043A\u0440\u0435\u043C\u0438\u0445 \u043F\u0440\u0435\u0434\u043C\u0435\u0442\u0456\u0432. \u041D\u0430 \u043F\u0440\u0430\u043A\u0442\u0438\u0446\u0456 \u0446\u0435 \u0432\u0456\u0440\u0430 \u0432 \u0441\u0432\u044F\u0442\u0438\u0445, \u043F\u0440\u043E\u0440\u043E\u043A\u0456\u0432, \u0432\u0447\u0438\u0442\u0435\u043B\u0456\u0432, \u0441\u0432\u044F\u0449\u0435\u043D\u043D\u043E\u0441\u043B\u0443\u0436\u0431\u043E\u0432\u0446\u0456\u0432, \u0432 \u043C\u043E\u0436\u043B\u0438\u0432\u0456\u0441\u0442\u044C \u0441\u043F\u0456\u043B\u043A\u0443\u0432\u0430\u043D\u043D\u044F \u0437 \u0434\u0443\u0445\u0430\u043C\u0438, \u0456\u0441\u0442\u0438\u043D\u043D\u0456\u0441\u0442\u044C \u0434\u043E\u0433\u043C\u0430\u0442\u0456\u0432 \u0456 \u0440\u0435\u043B\u0456\u0433\u0456\u0439\u043D\u0438\u0445 \u0442\u0435\u043A\u0441\u0442\u0456\u0432."@uk ,
		"Das Wort Glaube (auch Glauben) (vom indogermanischen *leubh-, begehren, lieb haben, f\u00FCr lieb erkl\u00E4ren, gut hei\u00DFen, loben) wird neben der hier nicht behandelten Verwendung im Sinne von \"etwas f\u00FCr wahr halten\" verwendet, um eine Grundhaltung des Vertrauens zu bezeichnen, v.a. im Kontext religi\u00F6ser \u00DCberzeugungen."@de ,
		"Faith is the confident belief or trust in the truth or trustworthiness of a person, idea, or thing. The word \"faith\" can refer to a religion itself or to religion in general. As with \"trust\", faith involves a concept of future events or outcomes, and is used conversely for a belief \"not resting on logical proof or material evidence. \" Informal usage of the word \"faith\" can be quite broad, and may be used in place of \"trust\" or \"belief."@en ,
		"Le concept de foi est le plus souvent rattach\u00E9 aux religions o\u00F9 il d\u00E9signe la certitude en l'ensemble des croyances intrins\u00E8ques \u00E0 une religion particuli\u00E8re ou, par extension, cette religion elle-m\u00EAme. Dans le langage courant, le mot peut aussi d\u00E9signer, plus simplement, une tr\u00E8s forte confiance. Bien qu'ainsi assez clairement d\u00E9limit\u00E9, il ne peut gu\u00E8re donner lieu \u00E0 des d\u00E9veloppements que contextualis\u00E9."@fr ,
		"Slovo v\u00EDra a odpov\u00EDdaj\u00EDc\u00ED sloveso v\u011B\u0159it se pou\u017E\u00EDv\u00E1 ve dvou p\u0159\u00EDbuzn\u00FDch a ne v\u017Edy p\u0159esn\u011B odd\u011Bliteln\u00FDch v\u00FDznamech: Epistemologick\u00FD v\u00FDznam: p\u0159esv\u011Bd\u010Den\u00ED, \u017Ee n\u011Bco je skute\u010Dn\u00E9 \u010Di pravdiv\u00E9, nap\u0159\u00EDklad ve v\u011Bt\u011B \u201EV\u011B\u0159\u00EDm, \u017Ee se ta pen\u011B\u017Eenka je\u0161t\u011B najde. \u201C Toto p\u0159esv\u011Bd\u010Den\u00ED m\u016F\u017Ee b\u00FDt jak pravdiv\u00E9, tak myln\u00E9. Z toho hlediska bylo pozn\u00E1n\u00ED n\u011Bkter\u00FDmi filozofy definov\u00E1no jako \u201Eod\u016Fvodn\u011Bn\u00E1 pravdiv\u00E1 v\u00EDra\u201C."@cs ,
		"Trosbegreppet \u00E4r centralt inom alla religioner, \u00E4ven om man tror p\u00E5 en gudom eller p\u00E5 en metod som en v\u00E4g bort ifr\u00E5n ondska, lidande och d\u00F6d. En person kan vara \u00F6vertygad om v\u00E4rldens snara underg\u00E5ng eller vara bokstavstroende n\u00E4r hon l\u00E4ser sin heliga skrift, men en religi\u00F6s tro kan inte ta steget \u00F6ver till vetande i vetenskaplig mening."@sv ,
		""@ja ,
		"F\u00E9 \u00E9 a firme convic\u00E7\u00E3o de que algo seja verdade, sem nenhuma prova de que este algo seja verdade, pela absoluta confian\u00E7a que depositamos neste algo ou algu\u00E9m. A f\u00E9 se relaciona de maneira unilateral com os verbos acreditar, confiar ou apostar, isto \u00E9, se alguem tem f\u00E9 em algo, ent\u00E3o acredita,confia e aposta nisso, mas se uma pessoa acredita,confia e aposta em algo, n\u00E3o significa, necessariamente, que tenha f\u00E9."@pt ,
		"La fe \u00E9s la creen\u00E7a no fonamentada en la ra\u00F3 o identificaci\u00F3 en un d\u00E9u, religi\u00F3, realitat o ideal que es pren com a veritat existencial basada en l'experi\u00E8ncia vital de les realitats no materials. Tamb\u00E9 es pot considerar fe el convenciment que una cosa o fet \u00E9s veritat, sense necessitat de comprovar-ho o experimentar-ho. Est\u00E0 associada a la voluntat de creure i a la confian\u00E7a."@ca ,
		"Faith es el tercer LP de la banda brit\u00E1nica de rock The Cure. Su primera edici\u00F3n fue lanzada en 1981. La portada del \u00E1lbum la compone una foto de la abad\u00EDa de Bolton en la niebla. Faith es considerado un \u00E1lbum de car\u00E1cter depresivo y brumoso. Algunas veces se le describe como \"la calma previa a la tormenta\" del siguiente disco del grupo, el oscuro Pornography. Una de las canciones del disco, The Drowning Man se inspira en una serie de novelas de Mervyn Peake."@es ,
		"\u4FE1\u5FC3\uFF0C\uFF08Faith\uFF09\u4EA6\u4F5C\u4FE1\u5FB7\u3002\u6307\u7684\u662F\u4E00\u500B\u4EBA\u5C0D\u81EA\u8EAB\u7684\u4FE1\u4EF0\u7684\u5805\u5B9A\uFF0C\u53EF\u5305\u62EC\u5B97\u6559\u8207\u975E\u5B97\u6559\u7684\u4FE1\u4EF0\u3002\u4FE1\u5FC3\u662F\u5C0D\u65BC\u5C1A\u672A\u898B\u5230\u4E8B\u7269\u7684\u4FE1\u5FF5\u548C\u6191\u64DA\uFF0C\u5B83\u5305\u62EC\u76F8\u4FE1\u548C\u6562\u65BC\u5C07\u81EA\u5DF1\u5B8C\u5168\u59D4\u8A17\u5169\u500B\u5C64\u9762\u3002"@zh ,
		"\u0412\u0435\u0440\u0430\u00A0\u2014 \u043F\u0440\u0438\u0437\u043D\u0430\u043D\u0438\u0435 \u0447\u0435\u0433\u043E-\u043D\u0438\u0431\u0443\u0434\u044C \u0438\u0441\u0442\u0438\u043D\u043D\u044B\u043C \u0431\u0435\u0437 \u043E\u043F\u043E\u0440\u044B \u043D\u0430 \u0444\u0430\u043A\u0442\u044B \u0438\u043B\u0438 \u043B\u043E\u0433\u0438\u043A\u0443, \u043B\u0438\u0448\u044C \u043D\u0430 \u043E\u0441\u043D\u043E\u0432\u0430\u043D\u0438\u0438 \u0432\u043D\u0443\u0442\u0440\u0435\u043D\u043D\u0435\u0439 (\u0441\u0443\u0431\u044A\u0435\u043A\u0442\u0438\u0432\u043D\u043E\u0439) \u0443\u0432\u0435\u0440\u0435\u043D\u043D\u043E\u0441\u0442\u0438, \u043A\u043E\u0442\u043E\u0440\u0430\u044F \u043D\u0435 \u043D\u0443\u0436\u0434\u0430\u0435\u0442\u0441\u044F \u0432 \u0434\u043E\u043A\u0430\u0437\u0430\u0442\u0435\u043B\u044C\u0441\u0442\u0432\u0430\u0445, \u0445\u043E\u0442\u044F \u0438\u043D\u043E\u0433\u0434\u0430 \u0438 \u043F\u043E\u0434\u044B\u0441\u043A\u0438\u0432\u0430\u0435\u0442 \u0438\u0445."@ru ,
		"A hit egyes gondolkod\u00E1si iskol\u00E1k szerint az emberi megismer\u00E9s \u2013 filoz\u00F3fiai \u00E9rtelemben episztemol\u00F3gia \u2013, illetve a v\u00E9gs\u0151 igazs\u00E1g keres\u00E9s\u00E9nek egy form\u00E1ja. A hit fogalma alapvet\u0151en elm\u00E9leti hitre \u00E9s k\u00F6znapi \u00E9rtelemben vett hitre bonthat\u00F3. K\u00F6z\u00F6s von\u00E1suk, hogy a szem\u00E9ly, aki hisz, valakit\u0151l \u2013 egy m\u00E1s szem\u00E9lyt\u0151l, test\u00FClett\u0151l, vagy ak\u00E1r csak egy bels\u0151 hangt\u00F3l \u2013 tekint\u00E9lye alapj\u00E1n igaznak fogad el valamit, a hit tartalm\u00E1t."@hu ,
		"Credin\u0163a se refer\u0103 la o atitudine de baz\u0103 care se manifest\u0103 prin \u00EEncredere \u015Fi acceptare fa\u0163\u0103 de o fiin\u0163\u0103, valori \u015Fi/sau \u0163eluri (A crede \u00EEn. \u00CEn CREDIN\u0162A Credin\u0163a poate fi o atitudine dinamic\u0103, conceptual\u0103, religioas\u0103 sau afectiv\u0103, \u00EEn raport cu un ansamblu de obiecte, situa\u0163ii sau persoane, trecute, prezente, sau viitoare. \u00CEn sens ra\u0163ional 'a crede' \u00EEnseamn\u0103 a face o estimare de probabilitate sau plauzibilitate a realiz\u0103rii sau nerealiz\u0103rii unui eveniment determinat."@ro ,
		"Wiara jest terminem wieloznacznym. W mowie potocznej oznacza przekonanie o czym\u015B. Stanowisko, pogl\u0105d, w danym momencie (przy obecnym stanie wiedzy naukowej) nie znajduj\u0105ce jednoznacznego potwierdzenia w rzeczywisto\u015Bci. W religioznawstwie polega przede wszystkim na przyj\u0119ciu istnienia czego\u015B bez \u017Cadnego dowodu wiarygodnie potwierdzaj\u0105cego ten fakt. \u015Awiadoma decyzja przyj\u0119cia takiej wiary nazywa si\u0119 aktem wiary."@pl ,
		"La fe es la firme y absoluta convicci\u00F3n de que algo es verdad. Las causas por las cuales nos hemos convencido de la veracidad de nuestra fe, depender\u00E1n de los elementos en los que hemos confiado y, en \u00FAltima instancia de la corroboraci\u00F3n entre lo esperado y lo obtenido."@es ;
	foaf:depiction	<http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6f/La_Fe_%28L.S._Carmona%2C_MRABASF_E-108%29_01.jpg> .
@prefix skos:	<http://www.w3.org/2004/02/skos/core#> .
@prefix ns9:	<http://dbpedia.org/resource/Category:> .
dbpedia:Faith	skos:subject	ns9:Religious_belief_and_doctrine ,
		ns9:Spirituality ,
		ns9:Belief .
@prefix ns10:	<http://dbpedia.org/resource/Template:> .
dbpedia:Faith	dbpprop:wikiPageUsesTemplate	ns10:quote ;
	dbpprop:quoteProperty	"There seems to be something profoundly deceptive and misleading about lumping together as acts of faith such things as belief in the Virgin birth and belief in the existence of an external world or in the principle of contradiction. Such a view trivializes religious faith by putting all non-empirical claims in the same category as religious faith. In fact, religious faith should be put in the same category as belief in superstitions, fairy tales, and delusions of all varieties."@en ,
		"Robert T. Carroll"@en .
@prefix ns11:	<http://www4.wiwiss.fu-berlin.de/flickrwrappr/photos/> .
dbpedia:Faith	dbpprop:hasPhotoCollection	ns11:Faith .
<http://dbpedia.org/resource/Mohamed_Ibrahim_Warsame_%27Hadrawi%27>	dbpprop:subject	dbpedia:Faith .
dbpedia:Anthony_Burgess	dbpprop:subject	dbpedia:Faith .
<http://dbpedia.org/resource/Faith_%28disambiguation%29>	dbpprop:disambiguates	dbpedia:Faith .
dbpedia:David_Prosho	dbpprop:notableRole	dbpedia:Faith .
dbpedia:Pistis	dbpprop:redirect	dbpedia:Faith .
dbpedia:Averroes	dbpprop:notableIdeas	dbpedia:Faith .
dbpedia:Religious_faith	dbpprop:redirect	dbpedia:Faith .
dbpedia:Faiths	dbpprop:redirect	dbpedia:Faith .